Sistemul metric

Canada utilizează sistemul metric, iar Statele Unite pe cel imperial. Cu toate că sistemul metric este legal implementat în Canada, în multe ocazii cele două sisteme se folosesc simultan. În principiu, viaţa cotidiană n-ar trebui să fie afectată de acest amănunt. Dar, departe de a fi doar un amănunt, folosirea simultană a celor două sisteme constituie un prilej (bun? rău?) de a-ţi exersa mobilitatea creierului!

Cu ani în urmă, recent angajată la Montreal, am auzit-o într-o zi pe secretară spunând despre o colegă: „Azi Jovette a născut o fetiţă de şapte livre!” N-am reacţionat. „Cum? a continuat ea, asta e formidabil pentru o persoană de numai cinci picioare ca ea”. Cu livrele mă mai descurcam, (deşi la început am creazut că livre înseamnă carte, până am văzut că francezii pronunţă livre, dar se scrie libre, prescurtat lb – englezii spun pound, precurtat tot lb): simplu, o livră fiind 454 g, mă gândeam la o jumătate de kilogram. Dar cu picioarele, să fiu sinceră, mi-a fost (şi mi-este încă) incomod. În ideea mea, un picior măsoară cam un metru, dar în realitate se consideră doar laba piciorului, adică 30,5 cm. Dacă mi-ar fi spus cinci labe poate aş fi realizat micimea! Cinci picioare înseamnă de cinci ori 30,5, deci cam un metru şi jumătate. Da, la o asemenea înălţime, Jovette era mică, într-adevăr!

Sistemul metric 1

O complicaţie în plus survine când înălţimile de persoane sunt numere fracţionare. Un coleg chimist mi-a spus odată: „Imaginaţi-vă, doamnă, că, deşi măsor şase picioare şi cinci, nu sunt bun la baschet.” Nu mi-am imaginat, aşa că am calculat:

1ft (picior)=30,5cm; 1ft = 12 inch; deci 1 inch = 30,5/12 = 2.5 cm.

Înălţimea chimistului devine: 6 x 30,5 + 5 x 2,5 = 183 + 12 = 197 cm = 1,97 m

Odată calculul făcut, l-am înţeles pe chimist: deşi avea aproape doi metri, nu era bun la baschet.

Deosebit de interesant este afişajul preţurilor la magazinele alimentare: ca să pară mai ieftine, preţurile vizibile sunt cele pentru un pound, iar alături e scris mic şi preţul kilogramului, care e dublu. E o strategie de vânzare care solicită vigilenţa cumpărătorului.

Un calcul complicat trebuie făcut şi în cazul temperaturilor. Gradele Fahrenheit sunt, pentru un om obişnuit cu gradele Celsius, un adevărat test de matematică. Când băiatul meu avea cinci ani, a avut gripă şi termometrul nostru din România arăta că avea 38ºC. Am dat telefon la spital, am spus că are temperatură şi am întrebat ce să fac. Infirmiera mi-a răspuns că atâta vreme cât n-are peste o sută de grade, nu e cazul să mă îngrijorez. Prima mea reacţie a fost că la o sută de grade copilul o să fiarbă, dar mi-am dat seama că ea vorbea în Fahrenheit.

Sistemul metric 2

 

Calculul de transformare a gradelor Fahrenheit în Celsius e următorul: din gradele Fahrenheit trebuie scăzut 32, iar rezultatul înmulţit cu 5/9. Dacă temperatura este, de exemplu, 105ºF, facem (105-32) x 5/9 = 43.3ºC. Regretatul meu soţ, inginer, îmi propusese să-mi simplific viaţa şi să nu mai înmulţesc cu 5/9, ci, după ce scad 32, să împart la doi, e cam acelaşi lucru. Dar tot e calcul! Acasă am un termostat în Fahrenheit. Cu ani în urmă, când m-am plâns: „E prea cald în casă, sunt peste 75º, deşi eu am fixat termostatul la 60º.”, soţul m-a întrebat: „De unde ştii că la 75º e prea cald? ai calculat?” „Nu, nu mai calculez, ştiu aşa: la cam 68° e bine, sub 60° e frig, iar peste 75° e prea cald.”

Nici cu lichidele nu-i glumă. Se pare că un avion a fost nevoit să aterizeze forţat din cauză că i se terminase benzina. Cineva a confundat galoanele din sistemul imperial cu litri din sistemul metric (un galon are 3,8 litri). Când s-a încărcat avionul cu benzină şi s-a citit o cifra pe contor, dacă acea cifra ar fi fost galoane, cantitatea de benzină ar fi fost suficientă şi avionul n-ar fi rămas în pană. Erau însă litri şi s-a produs incidentul, calificat ulterior drept eroare umană.

Soluţia evitării erorilor? Universalul „smart-phone”, care-ţi transformă instantaneu sistemele. Eu prefer însă dispozitivele cu valori afişate în ambele sisteme. Am un termometru notat în stânga cu grade Fahrenheit, în dreapta cu Celsius. Cântarele de baie şi bucătărie au de asemenea ambele măsuri, iar croitoreasa din colţ are un centimetru care pe o faţă măsoară în picioare şi inci, pe cealaltă în metri. Îmi plac, dar n-ar trebui: dacă mă opresc din acest continuu exerciţiu de transformare dintr-un sistem în celălalt, cum rămâne cu mobilitatea creierului meu?

Sistemul metric 3

Desene de Adelaida Mateescu

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *