41

bizar

şi ce ar fi trebuit să fac, să vă omor?

blîndeţea ucide cu o mie de feţe

îmbrăţişarea în care vă adorm este venin

încălzit la ceasul penumbrei, acolo unde

toţi m-aţi părăsit.

vă dăruiesc ultima lovitură de cuţit:

„nu-i nimic, uită.”, clipă în care

v-aţi amintit fiecare îmbrăţişare

în care v-am învelit.

nu curge sînge

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *