Rețeta formidabilă de Post
Sacrificiile bunătății
Am aflat la Nicolae Steinhardt o memorabilă pagină despre bunătatea sufletească. „Degeaba le-am avea pe toate: inteligența, cultura, istețimea, supracultura, doctoratele, supradoctoratele […], dacă suntem răi, haini. Mojici și vulgari, proști și nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei și inteligența și erudiția și supradoctoratele și toate congresele internaționale la care luăm parte […]. Nimic nu poate înlocui și suplini nițică bunătate sufletească, nițică bunăvoință, toleranță, înțelegere. Nițică susținută bună-cuviință. Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă și rafinată, e un atribut de bază al ființei omenești și totodată un atribut al culturii.“ Deşi pare absentă din inima omului contemporan, bunătatea lui Dumnezeu, bunătatea de care ducem atâta lipsă, trebuie câștigată, dacă vrem să semănăm cu Isus.
Constatăm cu surprindere că Domnul Hristos vorbește foarte rar despre postul fizic, al abstinenței de la mâncare. O face doar pentru a aminti că rugăciunea trebuie să beneficieze de un plus de intensitate şi să exprime stăruința și deschiderea față de jertfă pentru vremea când El, mirele, nu va mai fi printre nuntași.
