Oliver Sacks, „În mișcare. O viață” (2)

În calitate de student la Oxford, aveam acces nu doar la Biblioteca de Ştiinţe Radcliffe, ci şi la nemaipomenita Bibliotecă Bodleiană, cu profil general, care fusese fondată in 1602. Acolo am găsit operele lui Hook, acum uitate şi învăluite de mister. Nici o altă bibliotecă – în afara celei de la British Museum – nu mi-ar fi putut oferi materialele de care aveam nevoie, iar atmosfera liniştită de la Bodleiana era perfectă pentru scris.

Oliver Sacks
În mișcare. O viață
Traducere de Miruna Fulgeanu
Humanitas, 2015

Însă biblioteca mea preferată de la Oxford era chiar cea din colegiul meu, Queen’s. Ni s-a povestit că superba clădire fusese proiectată de Christopher Wren şi că în subsolurile sale, într-un labirint subpămantean de ţevi de încălzire şi rafturi, se găseau proprietăţile subterane ale bibliotecii.

In-miscare
Era o experienţă nouă pentru mine să ţin în mână cărţi atât de vechi, incunabule; îmi plăceau în mod deosebit Historiae animalium (1551) a lui Conrad Gesner, magnific ilustrată (conţinea faimosul rinocer desenat de Albrecht Durer), şi lucrarea în patru volume despre peştii fosili a lui Louis Agassiz. Pe aceleaşi rafturi am găsit toate operele lui Darwin în ediţie princeps şi tot acolo m-am îndrăgostit de lucrările lui sir Thomas Browne – Religio Medici, Hydriotaphia şi The Garden of Cyrus (The Quincunciall Lozenge). Cât de absurde erau unele din ele, dar cât de superb era limbajul! Şi, când mă săturam uneori de grandilocvenţa clasică a lui Browne, treceam la stilul tăios şi lapidar al lui Swift, ale cărui opere erau, bineînţeles, în ediţie princeps. Crescusem cu literatura secolului al XIX-lea care le plăcea părinţilor mei, dar catacombele din Queen’s m-au iniţiat în tainele literaturii de secol XVII şi XVIII – Johnson, Hume, Gibbon şi Pope. Toate aceste cărţi erau la îndemana oricui, nu încuiate în vreo secţiune specială pentru cărţi rare, ci pur şi simplu pe aceleaşi rafturi pe care, îmi imaginam, stăteau de cand fuseseră publicate prima dată. Criptele din Queen’s College au fost locul în care am început cu adevărat să înţeleg trecutul şi propria mea limbă.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *