IV.
S-a discutat mult – se mai discută – despre utilitatea legală a dizolvării Gărzii de Fier. Fireşte, extremiştii de dreapta au condamnat-o. Opinia circula şi prin unele medii democrate. În memoriile sale Grigore Gafencu găseşte măsura inoportună şi inutilă, socotind că legionarii trebuiau lăsaţi să participe în alegeri, deoarece, în parlament, lipsiţi de verb şi experienţă, s-ar fi uzat şi autodepreciat”. Singurul element demn de reţinut din consideraţiile lui Gafencu (au fost şi altele asemănătoare) este acela care subliniază că, prin ricoşeu, dizolvarea a contribuit, paradoxal, la fortificarea legionarismului. Pozînd constant în victime ale politicianismului, fireşte „iudeo-masonic”, dizolvarea le furniza argumente în sprijin. Iar dizolvarea mai contribuia şi la sporirea, prin clandestinitatea în care erau siliţi să activeze, a eroicului, a jertfei şi a morţii, invariante cunoscute ale credo-ului legionar.
Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească
Cartea Românească, 2015
Că aceste puncte de vedere sunt justificate o dovedesc cifrele aderenţilor Legiunii la sfîrşitul anului 1933: 28 000. Procesul asasinilor a început la sfîrşitul lui martie 1934. Codreanu s-a prezentat, atunci, autorităţilor, compărînd în proces. Pe banca acuzării, în primul rînd, se aflau cei trei asasini. Pe celelalte zece bănci apăreau ceilalţi inculpaţi (printre care Codreanu, generalul Gh. Cantacuzino-Grănicerul, Gh. Clime, Virgil Ionescu, Mihail Stelescu etc. Nu lipsea nici Nichifor Crainic.) Primii erau judecaţi pentru asasinat, ceilalţi pentru complot. Nicadorii, deveniţi pe dată eroi ai Legiunii, sunt condamnaţi, în 5 aprilie, la muncă silnică pe viaţă. Codreanu – susţinînd că n-a avut niciun amestec în plănuirea asasinatului, opera exclusivă a celor trei acuzaţi, asumată public şi la proces de ei – e achitat. Mereu înainte şi după aceea, Codreanu va şti să se apere ca neimplicat direct în acţiuni asemănătoare. Deşi e greu de admis că într-o astfel de organizaţie în care disciplina era severă şi manifestările publice de orice fel erau ordonate pe cale ierarhică, C.Z. Codreanu să fi fost străin de fapte ca acestea atît de importante politic. Nu e lipsit de interes faptul că preşedintele completului de judecată, generalul Petrovicescu, s-a înscris în Garda de Fier, ca şi doi dintre membrii completului.
