Colind târziu

Am venit, Doamne, sã-ți aduc
Ce-am scris pe foile de nuc,
Dar drumu-a fost aşa de lung
Cã pân-am izbutit s-ajung
Frunzele toate s-au uscat
Însemnele s-au spulberat…

De-ar fi sã pun în grai ce-am scris
Ar trebui sã intru-n vis
Ca într-o mare fãrã fund
Din care n-aş mai şti sã ies.

Mai bine lasã-mã sã tac,
Sã mã-nfãşor ca un colac
În jurul Tãu şi sã veghez.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *