Constantin Bacalbaşa, „Bucureştii de altădată” (fragment 2)

Epoca de care mă ocup era şi epoca marilor baluri în casele particulare ale boierilor noştri. Fiindcă au dispărut boierii, au dispărut şi balurile. Astăzi toată lumea petrece prin sălile otelurilor şi restaurantelor, organizând ceaiuri dansante şi alte chermeze cu scop de binefacere.
Iată programul acestor serbări pentru luna februarie 1883, după Claymoor:
Joi 3 februarie, mare serată la otelul prinţului Bibescu.
Sâmbătă 5 februarie, mare bal mascat la Operă (adică Teatrul Naţional). Toate benoarele au fost reţinute. Se vorbeşte de o mare bandă de „bebei“ şi de „bone“ care vor asista la această serbare.
Marţi 6 februarie, mare reprezentaţie de gală dată de prinţesa Elena Bibescu la Teatrul Naţional, cu graţiosul concurs al mai multor persoane din societate.
Miercuri 9 februarie, mare bal ţărănesc al Societăţii Furnica.
Joi 10 februarie, bal la otelul Suţu.
Vineri 11 februarie, mare bal la d. Ion Marghiloman.
Mai multe recepţiuni cu ceai la legaţiunea Rusiei.
În ultimele zile ale Carnavalului, mare bal la George Cantacuzino.

Constantin-Bacalbasa__Bucurestii-de-altadata-vol-II-1878-1884-130
Camerele votează revizuirea Constituţiei după dezbateri violente şi foarte agitate.
C.A. Rosetti e tot în streinătate, dar partizanii săi din Parlament încep să ia atitudini neprieteneşti faţă de guvern.
Pe de altă parte, opoziţia de toate nuanţele – afară de Dumitru Brătianu, care nu este încă opozant declarat – ia atitudini belicoase. Ziarul l’Indépendance Roumaine, moderat până aci, trece hotărât în câmpul adversarilor ireductibili ai guvernului.

Constantin Bacalbaşa,
Bucureştii de altădată (vol. II)
1878–1884

Ediţie de Tiberiu Avramescu
Humanitas 2014

Opoziţia se hotărăşte pentru un front unic şi pentru lupta dârză în alegerile pentru Camerele de revizuire. Un comitet de luptă este ales. El e compus din: Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Mârzescu, C. Suţu, Al. Holban, Gheorghe Vernescu, Alexandru Lahovary.
Dar junimiştii lipsesc din front. Petre Carp a fost numit ministru al României la Viena, Titu Maiorescu profesor la Facultatea de litere din Bucureşti, Maiorescu şi Vasile Alecsandri membri ai Academiei Române, iar tratativele urmează pentru ca 15 junimişti să fie aleşi pe listele guvernamentale, în Camerele de revizuire. Cu chipul acesta Brătianu dezorganizează iarăşi partidul conservator, slăbeşte frontul opoziţiei şi creează un partid de opoziţie de care să poată dispune la trebuinţă.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *