o rezidenţă

9 artişti lirici, genu de artişti
ca şi formă veseli, la substanţă trişti
unu decît altu parcă mai zevzec
şi cu mine 10, care-i şi întrec

reuniţi la un fel de rezidenţă de creaţie undeva în judeţul Argeş, ideea fiind să producem un poem epic cum nu s-a mai scris.

Şi, exact ca-n baladă, trec zilele şi nimic nu se leagă.

Acum, vi se pare probabil că intuiţi restul poveştii:
dintre toate partenerele noastre – soţii, logodnice, concubine şi alte prietene – tocmai a mea
va ajunge-n vizită prima
şi-i vom face ceva nasol
în interesul superior al performanţei artistice.
ei bine, slavă Domnului, nu aşa stau lucrurile
ba chiar, pe alocuri, din contră.

În sensul că da, va ajunge
pe ploaie, cu bine
conducînd pe drumuri desfundate şi serpentine
şi alte coclauri. Va răci puţin, fiind deja toamnă şi caloriferul nefuncţionînd la parametri normali.

O să stea cîteva zile-n care vom bea, vom mînca,
zile-nsorite în care vom face plimbări prin împrejurimi. Cam odată cu ea
Vor veni şi nişte prieteni. Va fi mişto. Ne vom distra.

Vă interesează, pesemne, şi ce se-ntîmplă cu lucrarea preconizată.
Am luat o pauză. Ne vom reapuca de treabă
cît de curînd

9 artişti lirici, genu de artişti
ca şi formă veseli, la substanţă trişti
unu decît altu parcă mai zevzec
şi cu mine 10, care o cam frec

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *