4 iulie- de ce libertatea merită apărată. O lecţie americană

4 iulie 1776 este una dintre acele zile care redefinesc condiţia intelectuală a umanităţii. Ca şi Revoluţia Glorioasă din 1688, ea este un prag, anunţând o mutaţie radicală. Declaraţia de Independenţă nu este doar actul de naştere al unei Republici, ci şi manifestul ce reafirmă un principiu la fel de subversiv pentru tirani, atunci, ca şi acum- anume că orice guvernare este legitimă doar în măsura în care se întemeiază pe liberul consimţământ al celor guvernaţi.

Steaua sub care s-a fondat Republica Nord-Americană este a libertăţii. Spre deosebire de atâtea state care se fondează sub semnul expansiunii teritoriale sau al ambiţiei unui cuceritor, Statele Unite sunt o operă marcată de dominaţia unor idei majestuoase: guvernarea limitată, drepturi individuale, pluralism, domnie a legii. Libertăţile pe care le apără cei ce contestă domnia tiranică a regelui George nu sunt libertăţile abstracte, ci realităţile sedimentate secular, prin exerciţiul cotidian al înaintaşilor. Revoluţia Americană este una dintre rarele revoluţii liberal-conservatoare, o tentativă de a imagina un edificiu care să justifice raţional drepturile pe care Anglia le transmisese coloniilor ei.

4 Iulie este debutul unei aventuri unice în istoria omenirii. Nu este nimic exagerat sau demagogic în această aserţiune. Statele Unite sunt inseparabile, din chiar momentul genezei lor, de această viziune a moderaţiei şi echilibrului politic. Libertatea americană este transetnică şi pluri-confesionala. Este o libertate tenace şi vizionară, o libertate care se adaptează timpurilor, fără pierde nimic din vitalitatea ei.

We hold these truths to be self-evident:

That all men are created equal; that they are endowed by their Creator with certain unalienable rights; that among these are life, liberty, and the pursuit of happiness; that, to secure these rights, governments are instituted among men, deriving their just powers from the consent of the governed; that whenever any form of government becomes destructive of these ends, it is the right of the people to alter or to abolish it, and to institute new government, laying its foundation on such principles, and organizing its powers in such form, as to them shall seem most likely to effect their safety and happiness. Prudence, indeed, will dictate that governments long established should not be changed for light and transient causes; and accordingly all experience hath shown that mankind are more disposed to suffer, while evils are sufferable than to right themselves by abolishing the forms to which they are accustomed. But when a long train of abuses and usurpations, pursuing invariably the same object, evinces a design to reduce them under absolute despotism, it is their right, it is their duty, to throw off such government, and to provide new guards for their future security. Such has been the patient sufferance of these colonies; and such is now the necessity which constrains them to alter their former systems of government. The history of the present King of Great Britain is a history of repeated injuries and usurpations, all having in direct object the establishment of an absolute tyranny over these states. To prove this, let facts be submitted to a candid world.

4 Iulie este ocazia de a evoca umbrele ilustre ale Părinţilor Fondatori. În fiinţa lor, geniul european s-a întâlnit cu energia noului continent. George Washington întruchipează ethosul Republicii:republicanismul său este imun la tentaţia autocratică şi ferm în consolidarea guvernării.Acolo unde Robespierre caută perfecţiunea geometrică a terorii, Washington fondează o practică politică care îi va supravieţui.

De fiecare 4 Iulie, să ne amintim de Declaraţia de Independenţă şi de semnificaţia ei. În România, mai mult ca oricând, 4 Iulie trebuie să fie un far. Sensul acestei zile este limpede. Justiţia independentă, libertatea, demnitatea, pluralismul, egalitatea în faţa legii sunt temeliile patriotismului. Fără ele, avem ca orizont doar traiul abject în sclavie. 4 Iulie este o sursă spre care merită să ne întoarcem, în clipe de îndoială. Flacăra libertăţii arde, de peste Oceane şi pământuri, hrănindu-ne speranţa.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *