Sarajevo, 28 iunie 1914: acolo unde totul a început

Ceea ce atentatul lui Gavrilo Princip a sfarâmat nu a a fost ordinea Vechii Europe, ci edificiul majestuos şi înselător al raţiunii şi progresului. Lumea de ieri, spre a relua sintagma memorabilă şi melancolică a lui Stefan Zweig, s-a abandonat, în dora câteva săptămâni, unui elan suicidar fară precedent ca amploare şi anvergură mesianică. Tot ceea ce se ştia despre umanitate şi definiţia ei a fost supus acestei revizuiri sângeroase şi tragice.

Ceea ce contemporanii nu au putut vedea, atunci, devine vizibil la un secol după ce străzile din Sarajevo au fost decorul acestui act de teroare. Un lung secol XX, care ne cuprinde şi pe noi, cei de astăzi, era pe cale să debuteze. Un secol în care naţiunile şi clasele au fost aruncate într-o confruntare purtată sub semnul exterminării şi ostilităţii implacabile. Războiul total de pe frontul intern, militarizarea vieţii civile, fanatizarea mulţimilor, apetitul pentru distrugere şi epurare etnică, toate aceste mărci ale anilor dintre 1914 şi 1918 modelează identitatea globală, în decadele care urmează.

Nu visul wilsonian al concordiei, auto-determinării şi al reglementărilor paşnice a invins,ci energia telurică pe care Gavrilo Princip o eliberează, cu gestul său. Utopiile ideocratice mobilizează un potenţial revoluţionar şi sanguinar de neimaginat până atunci. Lecţia anilor de război este realitatea indiferenţei faţă de viaţa umană şi puterea noilor camaraderii născute aici. Luptele fratricide din Germania şi din Ungaria, barbaria bolşevică şi ororile Războiului Civil sunt, toate, consecinţele acestui avans al violenţei generalizate.

Ziua de 18 iunie 1914 pare o zi decolorată din calendarul unui univers extinct, o zi care trimite la gramatica desuetă a imperiilor şi defilărilor de cavalerie. Dincolo de acest nivel al îndepărtării şi uitării, 28 iunie 1914 este ziua în care a inceput totul, o zi în care debutează geneza. Iar din această geneză tumultuoasă, frenetică şi iraţională vin către noi cuvintele, imaginile şi sunetele prezentului. Întoarcerea spre acea zi de acum un veac este întoarcerea spre izvoarele sângerânde alimentând fluviul demonic şi stihial al modernităţii noastre.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *