Din iad

Din iad nu poţi ieşi
Trântind în urmã uşa,
Nici nu-ţi poţi pune mintea
Sub lacãt, fiindcã rãul,
Când pleci, ţi se aninã,
Ca umbra ta, de pas.

Dar dacã stai pe loc
Şi-ţi spui cã eşti pierdut,
Cauţi în gând o cale,
Te rogi sã fii gãsit,
Începi în întuneric
Sã desluşeşti cã bezna
E un tunel prin care
Ai de fãcut un drum.

Cine pe cine cheamã
Acum când prin tenebre
A scãpãrat un fulger
Cutremurând privirea?

Ce vezi aici, în jur,
O clipã, nu e iadul
Ci aburii grãdinii
Din raiul pãrãsit…

9 iunie 2014

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *