Iarăşi „sfaturi practice?”

Recent s-a înfiinţat  la postul de radio din Canada pe care-l ascult o nouă emisiune dedicată “zoomers”-ilor. Expresia de “zoomers” provine de la cunoscutul “baby-boomers”, cei născuţi după al doilea razboi mondial. Explozia de naşteri de după 1950 a făcut ca generaţia lor să fie cunoscută nu numai pentru numărul ei mare, dar şi pentru anumite caracteristici specifice ei. Cei din generaia “boomers”-ilor au acuma peste 50 de ani, iar cei din generaţia următoare, cu zece ani mai tineri, au fost denumiţi “zoomers”. Ei sunt cei de la care societatea de consum aşteaptă investiţii economice, de unde tendinţa de a li se da o atenţie specială. Printre altele, a fost înfiinţată şi o revistă dedicată lor, “Zoomers Magazine”, iar mai recent, la postul meu de radio, o jurnalistă da zilnic “tips for living well”, adică “sfaturi pentru a trăi (mai) bine”. Lectura sfaturilor dureaza cam două minute şi le auzi chiar dacă nu eşti interesat, ele fiind intercalate între piesele de muzică clasică.

Aşa că, vreau nu vreau, urechea mea aude şi capul meu înregistrează tot felul de sfaturi utile. Multe dintre ele sunt luate de pe Internet (cum altfel să se documenteze jurnalista?), unele sunt, probabil, rezultate din propria ei experienţă, deşi daca ar fi aşa, ar exista riscul ca cineva să aplice sfatul şi, nereusind să “trăiască bine”, aşa cum a promis  jurnalista, să dea în judecata emisiunea şi să obţină, cu ajutorul unui avocat bun (care ar încasa jumatate din banii câştigaţi), o sumă imensă ca despăgubire pentru “necazurile” produse.

Am auzit în ultima vreme sfaturi care au acoperit o bogată gamă de domenii: de la medicină, alimentaţie, higienă bucală şi îmbrăcăminte până la sfaturi de educaţie, grădinărit şi multe altele. Domeniul de explorare a sugestiilor de a trăi (mai) bine este infinit. Iar jurnalista face eforturi evidente în a folosi o mare diversitate de sfaturi, pentru a trezi interesul cât mai multor ascultători.

Uneori, totuşi, mă întreb dacă sfaturile date sunt pentru oameni maturi sau pentru naivii “Gâga” ai societăţii canadiene, pentru că unele aproape că sfidează evidenţa. Am aflat, de exemplu, cât de binefăcătoare este “nostalgia” pentru bunăstarea oamenilor trecuţi de 40 de ani. Studile ştiinţifice arată că în creierul celor care obişnuiesc să-şi aducă aminte cu plăcere evenimente din trecut sunt secretate niste substanţe chimice care au un important şi imediat efect stimulator asupra psihicului persoanei în cauză. Sau, altă dată, am aflat despre efectul terapeutic al înjurăturilor. Tot nişte studii ştiinţifice, făcute la o universitate din Statele Unite, au arătat că un grup de tineri care au fost obligaţi să ţina mâinile în apă la zero grade şi cărora li s-a permis să înjure cu voce tare au rezistat mai mult timp la această încercare decât un alt grup supus aceloraşi condiţii, dar căruia i s-au interzis orice expresii verbale.  Concluziile ştiinţifice au arătat că, în momentul înjurăturilor, se produc nişte legături între neuronii unei anumite părţi a creierului, diferită de o altă secţiune a creierului, destinată “expresiilor bune”. Legatura dintre acei neuroni ar mări, pare-se, rezistenţa omului la factorii de stres fizic sau psihic.

Aceste sfaturi date zilnic, cum spuneam, sunt de bunul simţ şi, până la a le fi auzit la radio, mi le închipuisem a fi fost cunoscute de toată lumea. Dar se pare că părerea mea despre oameni e diferită de cea a mass mediei canadiene care crede că oamenii trebuie informaţi despre rezultatele tuturor acestor foarte variate studii, despre a căror utilitate chiar mă întrebam în ultima vreme, până a nu fi apărut sfaturile zilnice destinate “zoomers-ilor” care să-mi dovedeasca fără echivoc indispensabilitatea lor.

Am lăsat la sfâşit unul dintre sfaturile cele mai neaşteptate pe care l-am putut auzi: am aflat că un bun stimulator al fiinţei omeneşti şi o excelentă sursă de bună dispoziţie o are utilizarea intensivă a listelor. Iată deci că listele (metodă la care eu făcusem apel de mulţi ani pentru cumpărături) sunt la baza unor inestimabile beneficii, atât pentru corp cât şi pentru moral. Nişte importante studii (aproape nimic din ce se declara la radio nu e fără un studiu ştiinţific la bază!) au arătat că întocmirea listelor motivează oamenii. Iar ca o listă să aducă un maximum de beneficii, pe ea trebuie neapărat bifate articolele sau activităţile pe masură ce ele sunt consumate, bifarea constituind “feed-back-ul” pozitiv de care fiecare dintre noi are nevoie în viaţa de zi cu zi. Despre lista ca ajutor al memoriei nu s-a menţionat, s-a vorbit exclusiv despre rolul întocmirii, consultării şi bifării listei ca excelente metode pentru ridicarea tonusului moral.

Nu îndrăznesc să-mi imaginez ce alte “secrete pentru a trăi bine” voi mai auzi la radio, pentru că nu ştiu dacă există studii despre tot ce face omul de dimineaţa până seara. Ceea ce ştiu cu siguranţă este că un studiu referitor la efectul binefăcător al lecturii unui articol simpatic postat într-o revistă online nu s-a făcut încă. Dar, mai ştii? Poate că va apărea, timpul nu-i încă pierdut!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *