poezia e altceva? nu trebuie să povesteşti în poezie – am citit un sfat către un tânăr poet – deci să nu povestesc cum, foarte devreme, ea se scula dimineţa, şi aşezându-se pe pat aştepta să i se liniştească respiraţia, cu faţa în mâini – să nu spun nimic despre […]
mopete şi ipostazele mopete scrie un poem despre mopete stând la masă în local, scriind aplicat un poem despre mopete – (mopete are pe masă un tom complicat cu minunăţii despre evul mediu – şi pete de cerneală pe degete, de mult ce-şi scoate notiţe). mopete din poemul pe care-l […]
anul în scădere toamna, desigur, poate să fie ca într-o imagine colorată dintr-o revistă lucioasă – (o reclamă pentru ţigări, în care ţi-ar face plăcere să mergi, pe sub arbori imenşi, cu focuri mici pâlpâind deasupra, nefireşti, şi prin iarbă alunecă, asemenea unui şarpe rotund, pisica). toamna e bine să […]
Emily Dickinson 288 Sunt Nimeni! Tu cine eşti? Alături de mine – Vrei – să te opreşti? Pereche-om fi atunci? Să nu spui nimic! s-ar afla peste tot – îţi zic! Cât de searbăd – să fii – Cineva! Cât de public – ca o Broască – Numele să-şi […]
…sau Ce au în comun versuri din: manele, muzică de mahala, folclor, un poet antic grec, un trubadur din secolul al XVI-lea, Goethe, Robert Burns, Ienăchiţă Văcărescu & Alecsandri Strofă din maneaua nr. 1: „Oh, domniţă, domnişoară, Cum te iubesc eu pe tine! Ochii tăi cum mai clipesc! Cum mă […]
Virgil Mazilescu (1942-1984) este unul dintre foarte puţinii poeţi la care mă întorc ori de câte ori încrederea mea în poezie este zdruncinată. Atunci când, dintr-un motiv sau altul, simt că poezia se îndepărtează de mine şi că îndoiala dă buzna în edificiul meu de cărţi şi de iluzii, convingându-mă […]
Au respins tot ce venea cu forța dinafara lor promisiunile mincinoase lașitatea majoritarului au refuzat catatonia luxul modern al bolilor noncomunicabile nevrozele colective aparatul ideologic postkafkian psihologia iluzionismului pactul și ierarhiile noilor secte dinastiile barbarilor care au supus orașul au rămas ireverențioși lucizi și exacți și limba lor a continuat […]
Enigmatică şi saturată de referinţe culturale, limpidă şi inaccesibilă celor care refuză calea ascezei culturale, poezia lui T. S . Eliot marchează unul dintre acele momente în care inovaţia îşi atinge punctele ei cele mai înalte. Narativitatea se suprapune peste încercarea de a lua în stăpânire un întreg domeniu al […]
„Nam Sibyllam quidem Cumis ego ipse oculis meis vidi in ampulla pendere et cum illi pueri dicerent: Σίβυλλα τί θέλεις; respondebat illa: άπτοθανειν θέλω.“ (1) Pentru Ezra Pound il miglior fabbro. (2) I.ÎNGROPAREA MORŢILOR (3) Aprilie este luna cea mai nemiloasă, stârnind Liliacul dintr-un pământ mort, amestecând Aducerile aminte şi […]
Oamenii găunoşi/ cei goi pe dinăuntru 1925 Mistah Kurtz — el mort. (1) OAMENII GĂUNOŞI Un penny pentru Bătrânul (2) I Noi suntem oamenii găunoşi Suntem oamenii împăiaţi Sprijinindu-ne unul de altul Cârpe umplute cu paie. Vai, iată! Glasurile noastre, când Şoptim laolaltă Sunt stinse şi fără înţeles Ca vântul […]
