Printr-o structură extrem de minuțios creată, cititorul este permanent chemat să confirme sau să infirme identificarea naratorului cu personajul Smurov, Nabokov creând în „Ochiul” o narațiune plină de suspans, în ceea ce el numește a fi un fel de experiment post-existențial. Naratorul, prin vocea personajului Smurov, cu care, da, se […]
Nimic nu este mai teribil şi mai atroce decât mumificarea unui scriitor. În clipa în care arta este castrată, iar filistinismul se înstăpâneşte, suveran, nuanţele, melancolia şi subtilitatea sunt înlocuite de tropăitul cazon al propagandei. Din acel moment, scriitorul este doar statuia la care se închină, maşinal, şirurile de automate […]
„Mai dureros în ce mă priveşte ai nimerit-o cu aversiunea ta faţă de scrisul meu şi faţă de ceea ce, fără ca tu s-o ştii, avea legătură cu el. Aici am reuşit într-adevăr să mă desprind, într-o măsură ceva mai mare şi folosind doar propriile mele forţe, de tine. (…) […]
„La femme gelée” / “Femeia îngheţată” (1981, netradusă în limba română), urmărește, în stilul lui Annie Ernaux, al biografiei autoreferențiale, parcursul identității feminine de la vârsta copilăriei mici pană la vârsta adultă. La fel ca „La honte” sau „La place”, „La femme gelee” este încercarea autoarei de a se încadra […]
Nici un act nu este mai temerar şi mai neliniştitor pentru un scriitor decât asumarea intimităţii în rama unui jurnal. Căci jurnalul este oglinda nefardată care se ridică în faţa sa, dincolo de menajamente şi de iluzii. Jurnalul, cel ce consemnează naşterea textelor, devine textul în care se alcătuieşte chipul […]
„Atunci el pricepu pe neaşteptate sensul acelei vrăji fireşti. Într-adevăr, ce altceva îi spunea defilarea plopilor la orizont, plopii care se duc, se tot duc în cortegiu şi par să fugă de el şi, în acelaşi timp, să-i vină în întâmpinare, ca să se îndepărteze în spatele lui în ceaţă, […]
„BĂRBATUL Dar ce bine c-ai venit n-am crezut -o să vii eu (pauză) sau poate c-am crezut c-o vei face (pauză) dar n-am îndrăznit întru totul da să sper ba da chiar am sperat FATA Bineînţeles c-am venit BĂRBATUL Da FATA Da am vrut BĂRBATUL Ai vrut FATA Da de […]
Dedicat mamei mele, Mihaela Stanomir, cea atât de cehoviană Cehov este unul dintre cei ce nu au dorit să fie profeţi şi educatori. Cehov este unul dintre cei care nu au aderat la o estetică a angajării ideologice, în numele credinţei în inevitabilitatea progresului. Cehov este unul dintre cei care […]
"Însă din zorii cei dintâi ai acestei prietenii, dădu peste opreliști ciudate, peste neașteptate, misterioase răceli, peste exigențe ce-l înspăimântau. Căci el era departe de a-și imagina prietenul drept polul opus, reversul personalității sale. I se părea că e nevoie numai de dăruire sinceră, pentru a face din doi unul, […]
Salonul numărul 6 din oraşul fără nume este însuşi infernul. Dar nu infernul celest şi muzical al lui Dante, nu cel geometric şi terifiant al lui Kafka, nu cel milanez şi atât de straniu al lui Buzzati. Infernul cehovian este un infern rus, saturat de miasme pestilenţiale, încărcat de logoree […]
