Titlul  colecției de eseuri[1] scrise de Gabriela Glăvan surprinde în primă fază, ducând cu gândul către o temă extrem de actuală și recunoscută a fi obsesivă în literatura universală. Totuși, lecturând „cronicile, elaborările și fragmentele” reunite în Cărțile insomniei regăsim invitații la lectură, redactate de autoare din 2008 până în […]