6.PERLES DE PLUIE

în ziua în care

armele au depus armele,

visele au ucis visele,

clopotul de sticlă s-a ridicat

lasîndu-ne singuri pe uscat

căci apele s-au retras

într-o singuratate de neuitat.

în ziua în care

am rămas fără mine

am uitat,

așa cum a uitat fiecare

în aceasta zi cu ape retrase,

cu vise ucise fără arme.

ne-am întrebat

am căutat

am rătăcit

unul de altul

și a fost bine

cînd ne-am chircit

și am murit

singuri

fără iluzia

că am iubit.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *