Bogdan Oprea, Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică Manual pentru toți utilizatorii de internet (2)

Mai mulţi cercetători vorbesc despre criza cognitivă continuă pe care o trăiesc societăţile în ultimele decenii. Trăim sub imperiul convingerilor pe care ni le formăm într‑un mediu bombardat şi chiar suprasaturat cu informaţii, multe dintre ele cu un slab suport ştiinţific sau empiric, iar unele dintre ele vădit construite în fals, cu scopul de a înşela. Pentru că, aşa cum arată cercetările din psihologia socială, indivizii sunt deseori ghidaţi în demersurile de relaţio­nare şi de înţelegere a mediului în care trăiesc de diferite biasuri, prejudecăţi şi intuiţii; în procesele lor cognitive, de cunoaştere, indivizii ajung să opereze selecţii din mediul lor suprasaturat de informaţii, care sunt adesea viciate prin raportare la adevărul celor întâmplate sau la adevărul ştiinţific. Unii cercetători vorbesc despre adevărate erori cognitive, iar, într‑o serie de studii care au vizat domeniul publicităţii, Jean‑Baptiste Jeangène Vilmer şi colaboratorii săi (2018, p. 32) au identificat câteva dintre principalele erori cognitive pe care publici­tarii pricepuţi le pot exploata: consistenţa unui individ (biasul de confirmare), validarea prin interacţiune socială (individul va face ceea ce crede că fac alţii), argumentul autorităţii (individul tinde să se supună figurilor autorităţii, chiar şi atunci când acestea solicită realizarea unor acte reprobabile), iluzia corelaţiei (individul percepe o conexiune între două evenimente care se petrec într‑un interval de timp similar) şi preferinţele (indivizii sunt uşor de convins de către oamenii pe care îi admiră).