Stimulând spiritul de aventurã al dorinţei, computerul favorizeazã o evadare la infinit, oferind ferestre multiple unei deschideri, cãci un program din memoria calculatorului este în acelaşi timp listã de opţiuni, bagaj de date şi cale de acces spre alte programe, un orizont de orizonturi. Artistul care-şi scrie opera în Windows se iniţiazã în taina unui alt fel de a compune. Deoarece oricând poate insera ori elimina un paragraf, schimba ordinea capitolelor, sau reveni mereu asupra aceluiaşi fragment, cu o uluitoare uşurinţã, el va descoperi vulnerabilitatea termenului ‘definitiv’, fiind tentat sã-şi facã din text o ţintã în veşnicã mişcare. Va avea revelaţia relativitãţii, în sens benefic, observând, cu o şi mai mare acuitate, rafinatã de mijloacele acestei tehnici, cã în fond creaţia sa este nu numai o pânzã de pãianjen Web, de sine stãtãtoare, o întreţesere de fire din substanţa a tot ce s-a urzit pânã în acea clipã, în memoria culturalã proprie şi comunitarã, ci şi infima parte a unei reţele vii, imense, în necontenitã expansiune, cuprinzând proiectele milioanelor de minţi din strãvechime pânã azi.
Imaginea romancierului Narcis, ori a creatorului demiurg din centrul lumii, nu mai este posibilã acum, când calculatorul, busola noastrã cea de toate zilele, ne aşeazã pe direcţia bunã a interdependenţei, amendându-ne orgoliul. Reluând perspectiva platonicianã asupra cunoaşterii, Raymond Ruyer, în Gnoza de la Princeton , comparã realitatea materialã, sesizabilã prin simţuri, cu desenul unei tapiserii întoarse pe dos; dacã am putea vedea desenul de pe faţa spiritualã, am percepe rosturile transfigurãrii. Dar cum ne-am înstrãinat de propria noastrã interioritate, ne este refuzatã transcendenţa: “Suntem ca o patã de cernealã pe o sugativã care, crezându-se parte dintr-o operã de artã, ar dori sã afle conştiinţa artistului fie în propriul ei centru, fie în contactele cu celelalte pete”.
Tapiseria de programe în care pãtrundem, când deschidem computerul, creşte în fiecare zi, chemându-ne sã navigãm din opţiune în opţiune, pe o uriaşã ‘pânzã de ferestre-tablouri’. Acest tip de lecturã, în care ne alegem singuri drumul, este o broderie-labirint, sau dacã pãrãsim metafora lui Ruyer pentru o alta, stelarã, devine o aventurã inter-galacticã.
Cititorul se familiarizeazã cu ideea cã fiecare cuvânt dintr-o propoziţie informativã este o cheie cu care poate descuia alte încãperi de sens, cã hipertextul e o galaxie de semne, cã bibliotecile lumii sunt comparabile cu nebuloasele de pe cer, pentru cã, în spaţiul virtual, cãrţile nu stau pe rafturi, ci se mişcã energizant, deschizându-se unele prin altele.
Mã întreb, alãturându-mã lui Ruyer, cum ar putea sã arate atunci hipertextul în versiunea spiritual-divinã a reţelei? Oare nu ar semãna în vastitatea construcţiei, în rigoarea diversificatã a programelor, în stratificarea sintetizatã a cunoştiinţelor, în ascensiunea de la un simbol la altul, cu o catedralã goticã? Multiplicarea ferestrelor înalte din zidul de deasupra altarului şi din pereţii laterali nu a avut ca scop doar sã permitã accesul luminii înãuntru ci şi sã o moduleze prin protocolul vitraliilor. Nu-mi amintesc de o formulã mai totalizantã decât structura catedralei, anticipând în registrul sacru, posibilitãţile calculatorului de azi.
Contemplãm ţesãtura nesfârşitã de deschideri, uriaşul ei desen pe dos, al cãrui sens ascuns, deşi ne scapã, ne cuprinde. Iar dacã mintea omeneascã face reţeaua infinitã cu putinţã, de ce n-am crede cã şi noi suntem ‘programe’ pe care Spiritul le activeazã, revizuindu-şi în etern Proiectul?
(fragment din Cultura ca interior, ed. Vremea, 2001)
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
Splendid comentariu!
Si eu am ales un fragment din Cultura ca interior in cartea mea Live, aparuta tot la editura Vremea.
De atunci poezia , proza si eseurile Dnei Monica Pillat sunt o permanenta in viata mea .
Descopar si redescopar profunzimi ametitoare intr o broderie inefabila a gandului captiv asupra caruia autoarea staruie cu minutie si precizie de orfevru .
Rara imbinare de sacru trait si aplecare in omenescul dat .