Un bătrân îmi povestea cu decenii în urmă că pe front fiind, se întreba împreună cu alți luptători dacă politicienii vremii aveau creier în cap sau ”supă dă creieri” și nu oricum ci fierbinte.
Greu de spus de ce, dar marile penibilități distructive ale învățământului european din ultimii ani provin din Italia, ca denumire desigur; proiectul Bologna care reflectă impotența financiară europeană, reducând facultățile la trei ani are ca echivalent pentru învățământul preuniversitar testul Pisa generator de isterie mediatic-națională, probând încă o dată că încălzirea globală e secondată de înfierbântarea cerebrală generatoare tocmai de amintita zeamă. Povestea cu încălzirea, promovată cu fervoare de o jună suedeză, ne arată încă o dată că locul unei „jeanned’arc” de vârstă liceală ar fi la ore, la școală și nu pe meridianele globului. Sau e încă o probă a „seriozității” școlii occidentale pe care o clamăm penibil. (În paranteză amintesc că în urmă cu 30 de ani, în decembrie la Timișoara erau 16-18 grade cu plus, iar dacă ne-am fi isterizat că vine încălzirea globală, am fi ieșit în Piață să-i mulțumim partidului pentru măsurile pe care le va lua spre binele Țării.)
Denigrarea ordinară a învățământului românesc de toate gradele, practicată sistematic, de la unii părinți semianalfabeți, până la fostul președinte al Statului (altminteri și domnia sa un produs al „școlii care produce tâmpiți”) în cârdășie cu media audio vizuală, un produs de aceeași calitate, contrastează scandalos cu înghesuiala recrutorilor la așa-zisele „târguri” școlare sau universitare unde prețurile ofertate denotă că povestea cu „șansele” rămâne o minciună și că nevoia de bani e mare și în lumea geniilor în devenire. Banii sunt buni și de la români, adeverindu-se adevărul imperial non olet, banii nu put, lucru demonstrat încă de Vespasianus prin taxa pe … vespasiene, adică closetele publice romane. Uluitor, având în vedere nivelul clamat catastrofal, la ultimele „târguieli” de carne vie inteligentă, recrutarea s-a adresat deja tinerilor pornind de la 8 ani; pentru eficientizare, aș propune ca pe viitor adresarea să vizeze direct gravidele pentru ca oferta să fie de la 0(zero) ani la … câți or fi, dându-se un nesperat stimul și comerțului cu ovule (fecundate). Dar isteria pisană nu ne caracterizează doar pe noi, așa cum prezintă lucrurile detractorii naționali (permanent) de (ser)viciu; în zilele marii isterizări provocate de devoalarea rezultatelor testului, profitând de multilingvismul și multiculturalitatea zonei noastre bănățene dar și de situarea noastră UE, am urmărit reacțiile altora; evident negativiste dar parcă nu atât de nevrozate și denigratoare la adresa… propriului cuib. Televiziunea maghiară constata că nu e chiar atât de rău dar că oricum nu dă mare preț pe opiniile altora. Televiziunea germană de Stat și nu numai sublinia că școala e la nivel dezastruos: din trei elevi unul recunoaște că nu are nici o carte acasă; din cinci doi recunosc că nu au citit nici o carte. Francezii rămân la părerea pe care nu și-o vor schimba prea curând, că un bacalaureat cu promovabilitate peste 50-60 % devine cel puțin dubios, primind calitatea de suspect. Ceea ce este însă mai grav e faptul că la noi comentatorii erau și sunt civil-mediatici care nu au nici o tangență cu școala, „specialiști în educație” care n-au predat o oră într-o școală, teoreticieni ai sterilității pedagogice.
Dar, spre a nu fi acuzat de malițiozitate naționalist-educațională, voi da câteva exemple „strălucitoare” din învățământul occidental, de neuitat.
Pilda 1: În anii 90, am făcut un tur european (fără invitație și diurnă!) pe bani proprii; la Paris, am cunoscut o familie de cadre universitare; simpatici și volubili, fără ifose; din vorbă-n vorbă, făcând schimb de informații universitare, tânărul, asistent universitar la Sorbona (nu-știu-a-câta) mi-a mărturisit că are o mare problemă: predă limba și literatura engleză la Litere, el fiind din sudul Engliterei, fără să fi absolvit vreo facultate, profitând însă de faptul că șeful Catedrei e englez din aceeași localitate cu el; povestea mergea deja de trei ani dar, ușor panicat, se gândea că totuși va trebui cumva să urmeze cursurile facultății la care preda; era mirat de faptul că eu, lector atunci, aveam publicate cărți de specialitate și traduceri. Acum, cugetând retro, mă gândesc că o soluție ar fi fost achiziționarea unei diplome, contra cost, că nu noi am inventat procedeul.
Pilda 2: De acasă. În perioada războiului din Iugoslavia, instituția noastră a primit vizita unui universitar scandinav, ceva între sociolog și politolog, în cadrul programului european de intoxicare a celor aflați în imediata apropiere a zonelor de luptă, iar argumentarea era cea a colonialistului în fața membrilor bantustanului. Războiul era unul just, după cum „pierderile colaterale” erau prezentate ca firești; grav era însă faptul că flecarul universitar nu prea știa ce și unde era exact Iugoslavia, debitând incredibile inepții, bâlbâite dar explicabile totuși prin dampful de alcool pe care îl emana până la jumătatea amfiteatrului; nu era nici primul, nici ultimul scandinav venit la noi pentru alcoolizare, semn că prohibiția nu e un lucru bun.
Pilda 3: cu adevărat strălucitoare prin actanți din (în curând) Brexitania. În 2012 la Polirom a apărut în traducerea Danei Crăciun volumul Memorii, de Joseph Anton, idem cu Salman Rushdie; printre altele și o întâmplare interesantă, chiar intrigantă; după absolvirea studiilor la Cambridge – tata avea bani – tânărul își propune să aleagă un curs special intitulat Mahomed, răspândirea islamului și califatul timpuriu; dar, în spiritul autonomiei universitare (?) „profesorul titular și-a anulat cursurile și a refuzat să-i coordoneze pe cei câțiva care îi aleseseră materia”.(p. 51). Tânărul Joseph sau Salman, insistent, trecând și de un Sir specialist în… istorie economică, ajunge la un „geniu” care, cu surprinzătoare sinceritate și probitate, dacă nu indiferență, îi spune: „Nu sunt specialist în acest domeniu, dar știu câte ceva despre el, așa că, dacă mă accepți drept coordonator, eu sunt dispus să te coordonez”. (p. 52). Comentariile sunt inutile.
Aș mai adăuga în final și cazurile studenților, niciodată mediatizate, care se întorc după câteva luni nu pentru că „nu rezistă”, ci fiindcă neajungerea școlii cu totul îi dezmântă, ca să-l parafrazez pe ardeleanul Petru Maior.
Închei cu gândul absolventului de la Cambridge: „Când viața devine o serie de crize și soluții de urgență, normalitatea e cea care se transformă în lux – dorită la infinit, dar imposibil de obținut”. (p. 404). Și totuși, una minimă ar fi posibilă dacă ne dorim măcar declarativ „o Românie normală”.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
