Cu atâtea îndemnuri electorale, imperative unele până la note belicoase, nu poți să nu te prezinți la vot; fiind un adept declarat (și scriptic) al unei anume coerciții sociale, dacă vrem ordine (mulți și-ar dori-o dar să nu începi cu ei), cred că legiferarea obligativității participării la vot nu e un lucru rău; în primă fază de aplicare, s-ar strânge o sumă remarcabilă la buget (depinde și de cât e amenda), iar apoi, crescând procentul conștientizaților, s-ar putea afirma că într-adevăr „poporul român a votat”. S-ar tempera vizibil și auditiv clonțoșenia celor care nu merg la vot în semn de protest cu… celulare, bebeluși și căței, indiferent că sunt juni sau senili.
Rezultatele electorale ridică însă semne interogative, indiferent de numărul participanților, prin cei aleși; iar termenii aferenți ne-o arată limpede. Verbul a scruta (prin fr. scruter) la origine din latinescul scrutari, e explicat în DEX prin a privi cercetător, atent, a examina în amănunt, a pătrunde cu privirea, cu mintea. Substantivul scrutin definește totalitatea actelor pe care le implică dreptul la vot, modalitățile de alegere a deputaților și senatorilor, și nu numai, căci latinescul scrutinium, chiar dacă nu le place candidaților, însemna inițial în sfera electorală percheziție, verificarea minuțioasă a candidaților, percheziționarea lăuntrică a acestora. Era și rămâne absolut limpede deci: scrutinul înseamnă că mintea trebuie să fie scrutătoare mai mult decât ochii. Că adesea electorii nu sunt mai buni decât cei aleși, o probează ieșirea la rampă a victorioșilor: privindu-i ai senzația că ești reîncarnarea fiului de împărat, care, frumos dar cam prostit, a scrutat degeaba cu ochii la frumoasa-i Cosânzeană și mai puțin cu mintea.
Presupunând totuși că am scrutat cu mare atenție dând scrutinului ceea ce i se cuvine mintal, să răspundem cum se cuvine și veselei chemări „Hai, la vot!”. După cum e de așteptat și aici lucrurile sunt cam pe dos decât spun termenii. Prin franceză (vote) ne întoarcem tot la latină spre a constata o pervertire, ceea ce ar explica starea caragialescă a românilor care, turmentați sau limpezi, se tot întreabă la patru sau cinci ani „eu cu cine (să mai) votez?”
Latinescul votum înseamnă făgăduială făcută zeilor, ofrandă, rugăminte adresată zeilor. E clar că din latină până azi, termenul s-a polarizat, astfel că votul, chiar dacă cuprinde o dorință de mai bine, o rugăminte, nu mai are destinație sacră, ci jenant terestră, dacă îi privim cu un ochi rece – vorba Poetului – pe unii dintre homunculii eligibili ai contemporaneității noastre.
Faptul că votul (NU doar la noi!) este și o ofrandă adusă, mai mult sau mai puțin involuntar, ticăloșiei politice, n-ar fi mare lucru, dacă am învăța ceva din asta sau din votum latin; romanii, tributari pozitiv principiului do ut des (îți dau ca să îmi dai), îi aduceau ofrandă zeului Mercur, adică îl „votau”, oferindu-i jumătate din ofrandă la început, iar restul după împlinirea rugăminții muritorului. Se practica și cu alți zei… Dacă zeii suportă așa ceva, de ce nu s-ar putea încerca și cu semenii noștri???
Pe de altă parte, dacă am vota pe jumătate, iarăși ar ieși ceva de mântuială, ca o autostradă…
Nu pot încheia aceste succinte însemnări de votant – și pentru a proba că am scrutat peisajul electoral cu responsabilitate – fără a aduce în atenție un avertisment – promisiune deloc de neglijat: „fără hoție ajungem departe”. Cam greu de imaginat așa ceva deoarece ar însemna în primul rând desființarea sistemului juridic de la noi devenit inutil; criminalii și violatorii oricum bântuie fără griji oblăduiți încă de procurori și judecători; dar se întrevede un viitor luminos. Eradicarea hoției ar însemna însă ajungerea la perfecțiunea societății, ceea ce nu poate decât să îngrozească prin puritate: în compoziția lui Richard Strauss Ariadne auf Naxos (Ariadna în Naxos) tocmai Ariadna cântă astfel (în traducere) „Există un tărâm pe care totul este pur: Împărăția Morții”. Deci, să ne gândim bine totuși ce alegem… orice eradicare e completă, deci cumplită cum ar spune Noica.
Și, ca o probă a faptului că până la perfecțiunea eradicărilor mai avem mult de parcurs, semnalez pentru „inteligența” mediatică faptul că în capitală, la un anume concert, nu vor fi auzite arii de Riciard (sic!) Strauss (cel cu operetele), cum am fost informați, ci de Richard (mai sunt și germani…); dacă la inaugurarea festivalului de la Bayreuth din primăvară, am aflat că Angela Merkel a venit cu soțul (că nu era să vină cu guvernul…) pentru că îndrăgește muzica lui… Riciard (sic!) Wagner, înseamnă că e bine: prostia fiind statornică, nu a evoluat.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
