O desăvârșită introducere în arta vinului, o abordare practică și candidă, cu grafică profesionistă, inteligentă și vibrantă, care înlătură snob-factorul și simplifică informația complexă, astfel încât orice novice va putea alege vinul potrivit pentru cele mai rafinate companii. Regiuni viticole, hărți detaliate, soiuri de vinuri, tipuri de sticle, colecții de pahare, sute de arome, mii de gusturi, prețuri și sugestii de selecție, mâncăruri sofisticate și un regal de degustare.
Motto-ul acestei cărţi este următorul: „viaţa e prea scurtă ca să bei vin prost”.
Un șarmant carusel al aromelor, un spectacol al bunului-gust:
gorgonzola, brie, mascarpone, ricotta, mozzarella, parmezan, halloumi, pecorino toscano, roquefort, blue cheese, taleggio, stridii, halibut, somon, păstrăv, miel, vânat, avocado, broccoli, andive, carmini, maitake, shitake, chanterelle, busuioc, hasmațuchi, tarhon, mărar, coriandru, anason, ghimbir, șofran, chimen, chipotle, chili, alepo, lavandă, rozmarin, oregano, timian, salvie, migdale, pecan, caju, nuci, stafide, merișor, cireșe, căpșuni, mure, scorțișoară, smochine, cafea, flori de măr, gutui, pere, caise, portocale, lămâi verzi, caprifoi, vanilie, marțipan, cuișoare, spumant, alb-ușor, rosé, roșu-corpolent, champagne, chianti, rosso di montalcino, vino nobile di montepulciano, carmignano, montecucco, montefalco rosso, lambrusco, prosecco, muscadet, pinot griș, sauvignon blanc, vermentino
„De ce merită să ştim mai multe despre vin:
Poate v-aţi hotărît să faceţi o rezervă de vinuri delicioase, de valoare. Sau poate doriţi să parcurgeţi listele de vinuri ale restaurantelor cu siguranţă de specialist. Studiin vinul, veţi avea de la bun început surpriza să constatanţi că este un subiect cu mult mai vast decît aţi fi crezut:
-există posibilitatea de a alege dintre peste o mie de varietăţi de vinuri;
-sunt mii de podgorii, fiecare cu vinul ei unic;
-în fiecare zi sunt puse pe piaţă 600 de vinuri noi.
Din fericire, universul vinicol nu ne compleşeşte, atît timp cît dispunem de o bază solidă. O asemenea bază solidă de informaţii ne ajută să achiziţionăm cele mai valoroase vinuri şi să le degustăm, ca adevăraţi cunoscători”.
&
Caracteristicile esenţiale ale vinului
Există cinci trăsături de bază care ne ajută să definim profilul unui vin:
1.Dulceaţa. „Dulceaţa” din vin derivă din zahărul rezidual (ZR), zahăr din must care nu s-a transformat în alcool pînă la oprirea fermentaţiei. Descriem dulceaţa ca pe un gust care variază între extrasec şi dulce. Trebuie ştiut că în SUA un vin sec, din punct de vedere tehnic, poate conţine pînă la maxim echivalentul a o jumătate de linguriţă de zahăr pe pahar.
2.Aciditate. Acizii contribuie în mod esenţial la gustul acid acrişor. Majoritatea acizilor din vin, printre care şi cel tartric, malic şi citric, provin din struguri. Aşa cum se întîmplă şi cu multe dintre fructe, vinul se situează în zona acidă a scării pH 2,5 şi 4,5 (7 fiind valoarea neutră). Despre aciditatea vinului este util de ştiut că, pe măsură ce se coc, aciditatea strugurilor scade. Astfel, vinurile provenite din zone cu climă răcoroasă, unde strugurii de coc mai greu, vor prezenta aciditate mai ridicată.
3.Tanin. Taninul este polifenol prezent în mod natural în plante. Taninul apare doar în vinul roşu, deoarece vinurile albe fermentează fără pieliţe. În vin, taninul nu este neapărat o aromă, ci un gust astrigent texturat. Taninul provine din două surse: din pieliţele şi sîmburii de struguri şi din butoaiele de stejar noi. Pentru a simţi taninul din vin, concentraţi-vă asupra a ceea ce se petrece pe limbă. Un vin conţinînd mult tanin va îndepărta proteinele de pe limbă, provocînd o senzaţie de uscăciune şi de contractare. De multe ori se spune că „se face gura pungă”. Vinurile foarte taninoase sunt capabile să spele cerul gurii (palatul) după mîncăruri grele şi din carne grasă, brînzeturi sau paste făinoase. De aceea sunt servite deseori la masă.
4.Alcool. Prezenţa alcoolului în vin se datorează procesului de fermentaţie care transformă mustul de struguri (zahărul) în etanol. Vinul poate fi „îmbogăţit” prin adăugare de alcool, ceea ce se cheamă „fortificare”. Alcoolul contribuie esenţial la paleta de arome a vinului, el fiind vehiculul prin care aromele se ridică de la suprafaţa lichidului spre nas. Tot alcoolul contribuie la vîscozitatea şi la corpul unui vin. Alcoolul lasă o senzaţie de căldură pe gît.
5.Corp. „Corp” nu este un termen ştiinţific, ci o clasificare a stilului vinului, pornind de la cel mai uşor spre cel mai „corpolent”. Cele patru caracterisitici – dulceaţă, aciditate, tanin, alcool – influenţează, fiecare în parte, cît de uşor sau de puternic este gustul unui vin.
Madeleine Puckette este somelier, designer și fondator al siteului winefolly.com. Prin calitățile sale de comunicator și scriitor a atras fanii și entuziaștii, de la începători până la adevărații experți în lumea vinului.
Justin Hammack este cofondator al siteului winefolly.com și conduce departamentele Business Strategy și Internet Tech.
Madeline PUCKETTE & Justin HAMMACK: Enciclopedia vinului, Baroque Bookes & Arts, 2016, traducere de Mihai Moroiu.
