I-aş invita pe cititori într-o casã a Bucureştiului copilãriei, unde mergeam în vizitã uneori cu pãrinţii, alteori cu bunica mea paternã. Era locuinţa scriitoarei Lily Teodoreanu, de pe liniştita stradã Romulus. Pãşeam sub coroanele castanilor şi prunilor care rãcoreau grãdina casei vechi şi, ajungând în penumbra holului de la intrare, deschideam uşa din dreapta. Ne lãsam cotropite de farmecul camerei largi, unde gazda ne poftea vioaie sã-i înviorãm seara.
Într-o aducere aminte de mai târziu, mama îi descria astfel interiorul: „Pe peretele îngust dintre cele douã ferestre ce dãdeau spre curte, atârna o oglindã lungã cu rama împodobitã cu ghirlande de trandafiri aurite stins, care ne reverbera pe toţi cei ce ne aflam în odaie. În mijlocul camerei se afla o masã rotundã, joasã, ţãrãneascã, acoperitã cu o broderie româneascã cusutã cu fir de aur pe pânzã groasã de culoare vişinie. În jur erau taburete scunde, tapisate cu stofã roşu-închis…” (1)
Subţire şi agilã ca o statuetã de Tanagra, Lily Teodoreanu, se mişca iute prin încãpere, aducând ceştile şi ibricul cu cafea, pe o tavã turceascã de argint. Se apropia de noi, în fusta ei lungã şi foşnitoare, rãspândind în preajmã parfum de vervenã. Îi priveam cu iubire obrazul smead de indianã, ochii tuciurii, lucind de neastâmpãr, gesturile mâinilor atât de expresive care îi acompaniau glasul gutural evocându-ne întâlnirea cu Ionel, prietenia cu Rabindranath Tagore, atmosfera Iaşiului şi a Bucureştiului de la începutul secolului trecut însufleţitã de siluete şi întâmplãri captivante. Lily spunea adesea cã se strãduia sã trãiascã vreme cât mai îndelungatã pentru a purta cu ea mai departe fiinţele şi locurile dispãrute şi pentru a le face sã dãinuie în minţile celor care o ascultau depãnându-şi memoriile.
Am gãsit la CNSAS, în dosarul de urmãrire al tatãlui meu din anii 50, o notã cu iz de fabulã suprarealistã, potrivit cãreia în biserica din apropierea strãzii Romulus a avut loc o întâlnire conspirativã cu participarea mai multor indivizi. Atenţia informatorului s-a concentrat asupra persoanelor poreclite „Pion”, „Pruna” şi „Slãbãnogul”. Nota se încheia cu observaţia cã dupã terminarea acţiunii, „Slãbãnogul” l-a condus pe „Pion” pânã la tramvai. Ce se petrecuse de fapt? În bisericã avusese loc un parastas pentru Ionel Teodoreanu, de faţã, printre alţii, fiind cei vizaţi: Dinu Pillat, Lily Teodoreanu şi Ştefan (Afane), fiul ei.
(1) Cornelia Pillat, Ofrande, op. cit, p. 256
(fragment din textul „Bucureştiul dintr-un album al anilor 50-60”, cuprins în volumul colectiv Bucureştiul meu, Ed. Humanitas, 2016)
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
