Triada supremei rentabilități

Un amic îmi spunea odinioară că – în opinia lui cel puțin – de când lumea, banii cei mai productivi, avantajoși, rezultă din trei domenii: armament, prostituție, medicamente. Urmărind cele ce se petrec în lume și analizând pe scurt evenimentele, constatăm că nu trebuie să fii mare analist financiar ca să constați că amintita triadă stă la baza bunăstării unora. 

Armele, atât de dorite de cei atacați, sunt o condiție a păcii încă din vechime, ca atare – se știe – si vis pacem para bellum, căci ce fel de pace poate fi încheiată în absența războiului. Evident, armele sunt „dăruite” la sume astronomice de cei care numai pace nu doresc dar formează „axa binelui”. Deloc întâmplător arma înseamnă și mijloace de apărare  pentru doritori, dar și război, lupte pentru donatori. Rentabilitatea constă în faptul că receptorii vor plăti în fel și chip, spre pildă acceptând reconstrucția din partea „donatorilor”, deci nu a oricui. Abia acum armele își vor arăta  rentabilitatea. Apoi, trebuie ocrotiți în continuare cei care vor plăti („axa răului” nu doarme),  iar acest lucru se poate realiza tot cu arma, adică trupe zise de menținerea păcii. Încă o probă a rentabilității armamentului, căci nimic nu e gratuit, cum scrie Vergilius: recunoștința se arată plătindu-se binele făcut… Nu se pune problema binelui sau a răului nici din partea donatorilor de arme, nici a receptorilor care și-au trimis cetățenii la moarte, căci, zice Același înțelept în versuri „pentru astfel de nelegiuiri să-ți răsplătească (eventual) zeii la fel”, doar că ei sunt departe și ocupați cu altele. 

În privința prostituției, lucrurile sunt mult mai clare și nu mă refer la nenorocitele exploatate de indivizi al căror loc ar trebui să fie la penitenciar după gratii pe timp nelimitat. Termenii sunt limpezi: prostibula, prostituată, prostibulum, prostituat dar și bordel. Verbul de bază este prostituere, a expune la vedere, dar deloc onorabil, a murdări. Evident sumele murdare sunt încasate de prostitutor, corupătorul, patronul de bordel. Și ajungem astfel la prostituția superioară – dacă îi putem zice așa – adică la vânzarea discursului în felurite spații naționale sau internaționale. Nu e ceva nou dar parcă într-o uniune continentală se vădește mai bine prostituția oratorică așa cum și  odinioară unii politicieni – o spune Ovidius – „își vindeau talentul oratoric forului ingrat”, prostituere vocem foro ingrato. În fine, să amintim frumoasele sau frumoșii care scot(eau) sume apreciabile „prostituându-și frumusețea pentru profit”. 

Cu medicamentele ca sursă de profit major, să ne amintim doar de suspectele tranzacții pandemice în care, zice-se, au fost angrenate  conduceri universaliste, actualmente profund implicate în ajutorarea cu arme, tot într-un fel de prostituție internațională, în calitate de „axă a binelui”; și astfel ajungem să constatăm că într-adevăr suntem dominați de triada supremei rentabilități, căci, ne învață străbunii, lucrurile mari sunt trinae, câte trei.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *