MUSICA PURITAS DOMINICA (ura… )

este neîndoielnic una dintre cele mai negative stări umane care însă, paradoxal, în operă  a generat expresii muzicale dramatice memorabile. De regulă ura are o cauză, justificată sau nu, însă consecința în marile creații este tragică, mai precis crima. Nu de fiecare dată cel care urăște e criminalul, însă indirect el e. Cel mai tipic este Iago ( în  Otello) care își declară credința Credo in un Dio crudel, un crez până la urmă patristic dacă ne gândim că Lactantius scrie un întreg tratat De Ira Dei despre Deus iratus, Dumnezeu cel mânios, pornit, răzbunător. În Trubadurul confesiunea bătrânei țigănci explică ura care o duce la sacrificarea fiului adoptiv. În Forza del Destino, ura profundă duce la crimă în familie. În Cavalleria rusticana ura pornită din gelozie se transmite de la  Santuza la  Alfio, ducând tot la crimă. Un ballo in maschera e momentul potrivit pentru a-l elimina pe presupusul amant de către soțul Renato într-un final edificator prin dramatism. 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *