Deasupra noastră
Modigliani a pictat
un cer albastru stătut,
Madone cu capul plecat
și-apusul primului sărut
Se varsă lent fluide verzi prin capilare,
iarba îmi șoptește nebunește de tine,
alba floare de cais ce s-a stins
poteci de petale
și deja
ești fructul promis
Îmbătată de gloată
arunci pe trotuare
efemere lumini sclipitoare,
altarul de sacrificii e pregătit
dansează nebuni saltimbancii
și trupul tău pe umeri e dus ca un vis
În urma ta
sap șanțuri în pămîntul uscat
călcat de Pann în copite,
plantez Semințele vieții
și aștept ploaia altor ispite
