Agora, Punktul sensibil

-ismele electorale

au reprezentat și de data aceasta un instrument de intoxicare eficient până la un moment dat, dacă cineva – nu neapărat foarte mulți – le-a luat în considerare. Din punct de vedere mediatic și politologic ele pot fi încadrate în mai larga categorie a isterismelor confundabile până la un punct cu istorismele. Este evidentă existența unui mecanism având ca punct central principiul „cine nu e cu noi trebuie eliminat”, pentru că e împotriva noastră. Asta înseamnă însă că și „noi” suntem  împotriva celorlalți. 

Printre categoriile cele mai deranjante figurează cea a populiștilor (populismul), pentru că strică „socotelile” așa-zisei continuități. Refăcând anumite  -isme, (în dicționarele serioase nu apar acești termeni), constatăm că populismul, din populus, totalitatea celor cu drept de vot, indică dreptul firesc al cetățenilor de a vota pe cine crede fiecare de cuviință. A-i condamna nu are nimic cu democrația adevărată. A afirma despre o anumită orientare „populistă” că e în prăbușire când în fapt s-a situat pe locul întâi (45%) cu mult peste perdantul secund (30%), reprezintă o îmbinare mediatic politologică între prostie și maliție; iar dacă e vorba de un vecin neagreat, totul este clar. Desigur, ne putem întreba, dacă tot sunt disprețuiți, cu ce ar fi înlocuibili populiștii? Cu aristocrațiștii, dacă tot pică pe spate unii în fața cultului regal, fie și unde monarhia a durat vreo șase decenii, iar republica dăinuie de 77 de ani. Dar poate mai pică ceva (îmi mărturisea cineva… ) de vreme ce există casă regală fără rege. Nu putem elimina cu totul nostalgiile gândirii medievale.

Cu totul suspecți sunt apoi suveraniștii. Oarecum de înțeles, când te-ai născut din asuprire imperială au – istă, fiind supus ca să nu ți se taie capul, să nu-i pricepi pe cei care s-au săturat de binefacerile celor puternici. Refăcând calea întoarsă a suveranismului, constatăm că  ajungem la vechiul suum, bunul său, averea sa. Evident, când e totul la comun dirijat de binefăcătorii de sus, nu e de mirare că îți dorești suveranitatea. Sunt preferați desigur … obedientiștii.

E clar că mediatic politologic, toți cei de mai sus sunt extremiști, adică extremi, cei mai din afară, evident cei mai răi. La ce nu se gândesc creatorii –ismelor electorale și politologice, e faptul că „vorbim”  despre cetățeni europeni, naționali care își doresc schimbarea sub o anumită formă, bună sau mai puțin. Din comentariile ticăloșite reiese că toți acei –ismiști ar trebui eliminați… în spirit democratic. Îi putem înlătura și înlocui cu centriștii sau omniacii, probându-ne caragialești, adică români imparțiali.  

Dar cei care interpretează cea mai falsă arie a democrației, cu nerușinarea celui care se crede artist al poporului (titlul nu mai există la noi…) sunt intelectualiștii, acea parte a intelectualității care privind cu dispreț de sus dă sfaturi și opinii pe care nu le cere nimeni căci, oricum prostimea nu le pricepe. Intelectualismul nu candidează la posturi extreme … în sus, pentru că ar putea oricând să-și rupă gâtul de la înălțime; iată de ce se gudură pe lângă aleșii majoritar pe care îi părăsesc la prima adiere. Aceiași intelectualiști ar putea deveni periculoși, însă disprețul îi face de neluat în seamă de celelalte –isme. 

Se  adeverește încă o dată  că venerabilul Grigore Alexandrescu a intuit perfect viitorul european: „… voi egalitate, dar nu pentru căței”.  

La nedemocratica interogație „cum au ajuns la mandate – ismiștii???”, răspunsul e simplu: au fost aleși… democratic.

Dan Negrescu n. 5 iulie 1953, Timişoara. Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc. PUBLICAȚII: Volume: Cărţi de autor Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0. Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476. De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039. Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7. Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7. Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2. Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9. Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p. Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p. Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p. Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6. Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p. Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6. Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8. Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9. Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1. Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3. Traduceri Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2. Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X. Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6. Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0. Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3. Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9. Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2. Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0. Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3. Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x. Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006. Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008. Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009. Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0. Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8. Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3. Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6. Publicaţii didactice Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994. Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995. Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995. Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008. Beletristică Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998. O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998. Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999. Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000. Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001. Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003). Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003. Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006) Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006). TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007. TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009. Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010. TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p. ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6. Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9. MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0. Prezent în antologii Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei). Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala). Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131. Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *