Medellin
Dacă în Cartagena ești transportat într-o lume elegantă, cu istorie colonială, Medellin te aduce rapid cu picioarele pe pământ. Columbia adevărată e acolo, cu bune și cu rele, dezbrăcată de orice pretenție falsă.
Era o gălăgie și un talmeș-balmeș de nedescris în centrul istoric: sute de vânzători ambulanți care vindeau de toate, de la empanadas prăjite în stradă, fructe și sucuri de fructe, rucsaci și haine, telefoane furate și abonamente la Netflix. Acolo comerțul se face la microfon și fiecare tarabagiu cu un munte de banane își laudă marfa anunțându-i tare pe toți cei din jur câte banane costă nu știu câți pesos.
În Columbia diminutivele sunt la mare rang și pare aproape o jignire să spui cuvântul întreg, fără să-i pui un ”ito” la final: terminalul de autobuz este terminalito, dolarul este dolarito, acușica e aorita, empanadas sunt obligatoriu calientitos, plaja nu poate fi decât playita, iar casa casita.
Totul e mic, gingaș, plăcut, oamenii sunt muy amable, fructele sunt enorm de multe și cu arome noi, mâncarea este bună și ieftină. Nu se uită nimeni ciudat dacă ești gringo și le treci pragul ca să iei un meniu de 10 pesos, toți suntem oameni, iar muzică sună tare pe străzi.
Muzică, diminutive și respect. Dintre toate țările vizitate prin Americi, columbienii au cele mai multe formule de politețe și cele mai multe diminutive. ”A la orden!” înseamnă la dispoziția dumneavoastră și se trage din trecutul militar al țării. Treci pe lângă un magazin și vânzătorul îți strigă ”A la orden!”, în caz că te interesează marfa lui. Cumperi ceva de la supermarket și casiera îți spune ”A la orden!”. Tu îi spui Gracias și ea îți răspunde Gracias a te! Îți deschide cineva ușa și tu răspunzi cu ”Muy amable!”, cu adevărat e că pe acolo toată lumea e amabilă și nu e politețe din aceea rece, formală, e amabilitatea reală, oamenii îți zâmbesc și se întrec în Gracias a te și ”A la orden!” încât încet-încet începi să uiți încrâncenarea de acasă în care trebuie să faci față vieții cu o platoșă pe tine.
PROFIL
Anca Șerban
Călătoare, scriitoare și om de marketing, călătoresc singură în locuri exotice pe perioade lungi de timp și lucrez de la distanță în același timp.
Scriu și călătoresc din 2008, dar în plină pandemie m-am apucat să călătoresc în jurul lumii și să lucrez de la distanță. Nu o lună sau câteva săptămâni, ci perioade lungi de timp, de la câteva luni la un an, trăind în cele mai frumoase locuri din lume, ceva ce altădată nici nu îndrăzneam să visez.
După un debut mai european al noului stil de viață, la începutul lui 2021 mi-am făcut curaj să plec mai departe de casă, în America Latină. Inițial pentru 6 luni, dar o dată ajunsă acolo mi-a plăcut atât de mult încât mi-am modificat întoarcerea de câteva ori: mai stau o lună, mai stau 2-3, apoi am sfârșit prin a sta până la Crăciun.
A fost o experiență transformatoare pentru mine, care între timp a devenit și o carte: Un an în America Latină, prin care încerc să împărtășesc din bucuria acestor explorări și a le da curaj și altora să își trăiască visul.
