MUSICA PURITAS DOMINICA (concertul… )

în secolul XX ajunge să însemne și altceva decât știm din spectacolele  muzicale orchestrale mai cu seamă. Formula concert – orchestră devine o întoarcere la primar: verbul concinere  cu referire la instrumentele muzicale înseamnă a răsuna laolaltă, a forma un tot armonios, de unde concentus acord armonios al sunetelor,  concert, în fine orchestră. Pasiunea unor muzicieni iluștri ai secolului trecut  dar și actual pentru baroc, a dus la înființarea unor formațiuni orchestrale deosebite în primul rând prin instrumentele de epocă. Întoarcerea la originalul baroc și nu numai, aduce sonorități impresionante prin acribia   dirijorului care „remasterează” ceea ce s-a păstrat. Începem cu Concentus Musicus Wien, orchestra înființată de nobilul (la propriu și la figurat)  Nikolaus Harnoncourt alături de soția sa Alice, poate cel mai bun cunoscător al partiturilor baroce originale și mozartiene studiate de-a lungul întregii vieți încheiate nu demult.  Concentus merge însă mai departe. În Franța, un  „concert” mai nou, Le Concert D ʹAstrée, înființat în 2000 de ambițioasa Emmanuelle Haïm, cu spectacole muzicale baroce de excepție. În fine, chiar dacă nu merg doar pe baroc, trebuie menționați și ca o ciudățenie nominală, francezii din formațiunea tânărului  violonist David Grimal, Les dissonances, în fața cărora locul dirijorului este liber, fără a genera însă disonanțe. Grimal e și vioara întâi și conducătorul. Numele intrigă dar interpretările sunt impecabile.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *