dimineața, devreme

luna neplină spre stânga cerului cum deschid fereastra

prin ea trece un stol 

ciorile ar înnegri-o 

păsările de azi doar mângâie conturul ciobit

într-o văpaie de aripă albă

mama se uita la lună până la hipnoză dimineața 

înainte de-a sorbi din cafeaua fierbinte înainte de-a trece pe bulevard

prima ambulanță cu sirenele pornite înainte de-a povesti la telefon

cât de greu a fost în arșița Bărăganului de-atunci

și nimic nu poate schimba instinctul matinal 

privim zi de zi în aceeași direcție 

se arată o rază la ora fixată 

cu precizie la ora care bate în ciobul de lună

aiuritor de banal ca arcuirea pisicii în fotoliul ros de molii

ca ofilirea zambilei în vasul de cristal

nu e nici opt dimineața copiii merg spre școală

băiatul cu rucsac Harry Potter grăbește pasul

tatăl pe bicicletă așteaptă să-și lege pe bordură șireturile

luna va cădea ușor după blocul cu mansardă

înăuntru e cald iar liniștea tapetează pereții

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *