Perșii

Primul, cel mai întins și cel mai bine organizat imperiu din Antichitatea timpurie a fost Imperiul Persan. La sfârșitul secolului al VI‑lea, își întinsese hotarele din India până în marginile Europei. Perșii aparțineau ramurii iraniene a popoarelor indoeuropene. Ei și‑au întins stăpânirea peste numeroase neamuri și regate, multe dintre ele străvechi leagăne ale civilizației, precum Babilonul, regatele anatoliene și orașele grecilor de la Marea Egee (din Turcia de azi). Primul mare cuceritor persan a fost Cyrus cel Mare, din familia Ahemenizilor; de atunci încolo, împărații persani și‑au luat titlul de rege al regilor. Centrul Imperiului Persan, cu capitala sa, Persepolis, se afla în Iranul de azi, deci hăt‑departe, lângă Golful Persic. Însă nu atât de departe încât să nu fi influențat istoria strămoșilor noștri: războaiele cu grecii i‑au adus pe perși în Europa, în Peninsula Balcanică și la gurile Dunării. Despre aceste evenimente știm o mulțime de amănunte datorită Istoriilor lui Herodot. După moartea lui Cyrus cel Mare, pe tronul Ahemenizilor s‑a ridicat un alt împărat, Darius I (în persana veche numele lui ar fi sunat oarecum Dărayaveș), fiul lui Hystaspes (pe care îl amintește și Eminescu în Scrisoarea III).

După ce a cucerit Egiptul, încoronându‑se faraon, Darius I a organizat o expediție împotriva sciților de la Marea Neagră. Darius a pornit din Persepolis și a străbătut un teritoriu uriaș (vezi harta) până pe malurile Bosforului. Peste strâmtoare, armatele au construit un pod plutitor din bărci legate între ele. Au trecut în Europa și, ținând malul vestic al Mării Negre, au urcat spre nord, spre Dunăre. Toate neamurile întâlnite în cale, copleșite de uriașa armată persană, s‑au supus marelui împărat fără să opună rezistență militară. Și totuși… Dincolo de munții Balcani, de pe lângă orașul Dionysopolis (Balcicul de azi) și până la Dunăre, armatele lui Darius s‑au întâlnit cu geții. Iată fragmentul din Herodot care conține și celebra referire la geți: „Înainte de a ajunge la Istru, [Darius] îi supune mai întâi pe geții care practică ritualuri de nemurire, căci tracii care au în stăpânirea lor Salmydessos și care locuiesc la miazănoapte de Apollonia şi de orașul Mesambria – numiți skyrmiazi și nipsei – i s‑au închinat lui Darius fără niciun fel de împotrivire. Geții însă, care luaseră hotărârea nesăbuită [de a‑l înfrunta], au fost robiți pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci“. După ce au fost înrobiți, geţii au fost obligați să însoțească oștirea lui Darius în expediția contra sciților.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *