MUSICA PURITAS DOMINICA (categoria detestabililor…)

îi include în marea operă și pe cei care dețin înalte funcții juridic-sacerdotale sau pur și simplu sacerdotale; cazul clasic îl reprezintă Marele Inchizitor din verdiana compoziție Don Carlo (varianta în italiană) sau Don Carlos (în franceză). De remarcat că, în ciuda unor modificări aduse de compozitor, Marele Inchizitor e invariabil; deși orb, funcția îl face suficient de „clar văzător” încât să-și consilieze regele să-și trimită la moarte fiul, exact ceea ce își dorea și senilul monarh, împovărat de hormonul ticăloșiei. O sumbră grandoare a maliției perfide atât în dialogul  regelui cu Il  grande Inquisitore (Michelle Pertusi și Ievgen Orlov) cât și în același cu Le grand Inquisiteur (José van Dam și Eric Halfvarson cel parcă prezumat pentru acest rol, muzical desigur). În aceeași categorie însă nu îl putem omite pe Marele Preot al lui Dagon, din capodopera lui Saint- Saëns Samson et Dalila. Un personaj incitant mai ales că e negativ prin faptul că slujește altă divinitate decât ar trebui (după unii), iar mai apoi, pe linia credinței sale patronează dezmățul general intitulat în operă Bacchanale și o determină pe Dalila să-l seducă pe Samson cel cu plete lungi dar minte cam scurtă. Să-l ascultăm pe Laurent Naouri, după care să ne desfătăm la centenarul Met cu Bacchanale dirijate încă de James Levine, într-o montare cuceritoare, seducătoare indiferent de sex, etate, religie și naționalitate.  

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *