Năclăit

N-a mai rămas de socotit nimic

Pe degetele acestei zile.

Sîntem aceiaşi, ca acum o fîntînă,

Ca acum un mănunchi de rodiri.

Doar neîmplinirile bat călcîiul, aliniindu-se

Tot mai acut, în bruma acestui timp

Năclăit de veghe –

De resemnări în tăcere, năclait,

De cum ne-am devenit, noi.

 

-Ramona BĂLUȚESCU, Unelte de mîntuire

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *