Să te văd am atâtea motive
câte-aud seara locomotive,
între care pentru una, în poartă
în casă, aș face o linie moartă,
la table, fiindcă, după vagonul de mail,
nu-l are decât pe cel de cocktail,
unde am încălecat pe-o limetă
de Margarita,-n loc de motoretă,
și ți-am spus că dacă mai crede în nuc
o frunză din castan celelalte se duc
odată cu ea peste geamanduri
cu sâmburi de nucă fierbinți la nervuri —
ți-am spus, cu gândul la ziua când iarna,
aflând că ești în tabără la Varna,
mi s-a părut un val cu ochii mari
făcuți în fața mea la Năvodari,
ce mă-ntreba de ce ning
dungile-n trening
și unde fiecare absida-și
află peste adidași
la mișcările de-nvio-
rarea de adio,
dacă pe anul ăsta un fel de ianuare-l
ia-n august, ca pe Anwar el
Sadat în urmă cu aproape doi
ani în viața de înapoi,
deci se făcea de-atunci că nu am leac,
de-acum trei sferturi de juma de veac,
și că suflarea mea va da din aburi
ca douăștrei a opta iar, din TAB-uri.
