Agora, Punktul cu var

La Balcic

Am recitit în timp poemele bunicului poet din ciclul Balcic, ilustrat cu vigniete de Maria Pillat-Brateş, apoi mãrturisirile lui legate de acel loc, iar mai târziu amintirile pãrinţilor mei. Aş da şi câteva citate din scrierile lor: iatã cuvintele lui Ion Pillat „Balcicul mi-a fost ca o Helladã trãitã la mine acasã, cãci îmi ridicasem acolo, chiar pe malul golfului, unde puteam, înainte de Septemvrie, 1940 – sã mã simt mai aproape de ce visasem aevea…La Balcic am scris mai toate versurile din volumul cu acelaşi nume şi multe altele; el a inspirat soţiei mele, pe lângã ilustraţiile cãrţii, luminoase acuarele”.
Dinu Pillat îşi evoca astfel tatãl acolo: „La Balcic, Ion Pillat scrie sau citeşte mai puţin decât oriunde. Este prea solicitat de miracolul luminii sudice. Nu face decât să privească de pe terasa vilei, din barcă, de pe povârnişurile cretoase, într-o stare de beţie vizuală, pură ca un poem trăit. Asociaţia cu veche Helladă ajunge obsesie. Îi place să mănânce guvizi, să bea vin de Murfatlar, să se lase plimbat cu barca de Ali.”.
Mama mea care fusese la Balcic în tabãrã cu şcoala, când era elevã, îşi amintea: „Plecam noaptea în cros la Şapte cişmele şi, odată ţinta atinsă, desfăceam pacheţele cu pâine, ouă tari, brânză, chfitele reci şi castraveţi proaspeţi. Ne întorceam în noaptea plină de şoapte misterioase, orbecăind în întunericul scânteind de stele. Alteori străbăteam nisipurile de aur ale plajei de la Ecrene ce se întindeau la nesfârşit între cer şi ape. În răcoarea dimineţii, pe terasă, în faţa mării, la ridicarea flamurei albastre, cuvintele imului „Servesc” erau o adevărată trăire şi un legământ, iar seara, la coborârea ei, cântam şoptit rugăciunea marinarilor către „Maica Domnului la mare”.
Eu am ajuns foarte târziu în viaţã la Balcic. Am fost doar pentru patru zile cu douã prietene acolo, prima oarã în toamna anului 2012. Ne-am cazat la un hotel aproape de falezã şi, seara, am pornit în cãutarea vilei construite de arhitecta Henrietta Jibori- Delavrancea. Se transformase într-un restaurant. În asfinţitul rece de octombrie, am recunoscut casa din poze, dar frumuseţea ei era ştirbitã de prezenţa unui bloc înalt, cu geamuri sinilii, care se ridicase chiar în spate. Am intrat înãuntru cu prietenele mele, ne-am aşezat la o masã, lângã geam, şi am privit copacul care se profila pe mare. A doua zi, ne-am plimbat pe strãzile în pantã şi din când în când recunoşteam fragmente de peisaje şi moschee din tablourile bunicii mele, de acasã. Am revenit de-atunci, însã, de fiecare datã, gãseam locul schimbat, tot mai înghesuit de blocuri şi de hoteluri noi. Ultima oarã când am fost, vila bunicului poet era ascunsã în dosul unei schelãriei de lemn a terasei cu pereţi de plastic, amenajatã chiar în faţã, iar copacul care se profila pe mare fusese doborât. Mai rãmãsese doar un ciot.
E o durere sã mã-ntorc în acel loc, dar am descoperit un drum dincolo de castelul Reginei, unde faleza e încã neatinsã de construcţii şi unde priveliştea pare aceeaşi ca odinioarã. Uitându-mã la stâncile lãsate-n urmã şi la clãdirile mult micşorate de pe dealuri, tristeţea mi s-a potolit. Mi-am dat deodatã seama cã trecutul nu trebuie privit nici prea de-aproape şi nici de prea departe. Justa distanţã îl salveazã şi ne alinã pentru tot ce s-a pierdut. Atunci mintea poate sã facã puntea dintre prezent şi ce a fost demult.

Monica Pillat MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *