Agora

Infecția mediatică

din cadrul programului național audio-video „să-i ducem pe români pe culmile disperării” poate fi considerată, cu puțină îngăduință, un pas decisiv către o Românie omniscientă; în nici un caz însă  cu talentul scriitoricesc și inteligența lui Emil Cioran. Arătam nu demult că o anume parșivitate ticăloasă din media tributară unui evident grad de stupizenie și unor sponsori nu cu mult mai inteligenți dar doritori de putere, manifestată fie prin ton mieros colocvial, fie prin îndemnuri la nesupunere civică („cetățeni onești, să dezbatem…” însemnând în fapt „să combatem” orice) duce la înfierbântarea creierelor nevinovate până la un punct.  Li se induce cetățenilor români buni, cinstiți, onești, prieteni care telefonează la numărul …, cu riscul de a-și strica pofta de prânz, sau de a-și compromite cina în fața televizuinei,  că se  pricep la toate; nu chiar ca mediaticii aflați la superlativ. E vădit faptul că virusul îi ocolește pe mediatici oferindu-le „zile de aur a jurnalisticii române”, ca să parafrazăm cu impietate Poetul (cu… Epigonii). Asta desigur înseamnă minciună cu ghiotura, exagerări cu nerușinare, denaturări abominabile, obrăznicie, toate pentru că presa are voie orice, așteptând cel mult judecata de apoi în care cert nu crede sau nu o va apuca.

Pluralizând un personaj caragialian ajungem la categoria canes latrantes. Evenimentul tragic soldat cu zece morți a generat o adevărată isterie ce se dorea cu întindere națională, mediatică în primul rând, cu implicarea tuturor domeniilor fără nici o tangență cu fabricarea știrilor; s-a dat cu părerea mediatică și civilă dar și din mâini  cu o întindere renascentistă, astfel încât aveai impresia, compresia chiar că toți se pricep la ATI, la SMURD, la ventilație (mecanică sau nu), la medicație, la administrarea cadavrelor, la competențele medicilor, la demisii, la stingerea incendiilor; toate acestea desigur pentru ca spectacolul circului  microfonat  să fie cât mai  convingător. De remarcat din nou că la chemarea cetățenilor onești, cu sau fără camere de luat vederi, eventual cu celulare, au fost amplasate pe trotuare candele și lumânări, un obicei deja mecanic și cert inutil către stupid, de unde și adeveritoarea vorbă… românească „a ajutat ca lumânarea la mort”. De data aceasta însă nu mă voi raporta la lumea romană ci la cea română, fie și pentru că moartea la strămoșii noștri era „accesată” cu decență. Cu un deceniu și jumătate în urmă, într-o mină bănățeană, cărășană mai precis,  a avut loc o explozie urmată de incendiu în  care au murit șapte mineri, iar trei au fost grav răniți. Per total ajungem tot la zece. Nu s-a făcut prea mare caz pentru că nu trebuia să-și dea nimeni demisia, președintele și premierul de atunci fiind cam de aceeași culoare;  morții nu sufereau de Covid sau comorbidități, nu aveau cum să fie bătrâni (între 20 și 50 de ani) având eventual silicoză în fază (mai mult sau mai puțin) incipientă. S-a luat o singură măsură: mina a fost închisă. Rămâne cu adevărat remarcabilă observația președintelui de atunci, deplasat cu premierul la mină: „Nu vreau să iau parte la circul televiziunilor”.  Același rămâne memorabil în altă ocazie cu aserțiunea „un politician trebuie să aibă o piatră în loc de inimă”; așa se explică probabil că nici cu minerii rămași în viață nu a stat de vorbă. Desigur că una e moartea unor amărâți închinători la Sfânta Varvara (cam neglijentă) și alta una … colectivă.    Avea dreptate președintele necomunicativ atunci cu circul mediatic; nesimțirea jurnalistică s-a vădit și în scris nu doar oral: „în momentul deflagrației se aflau în subteran două sute de mineri, dar numai șapte au murit”. Cum să-ți exprimi mai clar regretul că n-au murit mai mulți decât prin indubitabilul „dar numai”.

Ce ar mai fi de scris? Avertismentul unui renumit virusolog american: „dacă vreți să muriți înainte de a fi infectați cu Covid, uitați-vă la televizor”. Adaug: sau ascultați posturi fm la ore de maximă audiență.

 

Dan Negrescu n. 5 iulie 1953, Timişoara. Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc. PUBLICAȚII: Volume: Cărţi de autor Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0. Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476. De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039. Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7. Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7. Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2. Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9. Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p. Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p. Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p. Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6. Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p. Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6. Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8. Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9. Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1. Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3. Traduceri Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2. Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X. Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6. Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0. Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3. Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9. Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2. Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0. Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3. Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x. Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006. Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008. Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009. Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0. Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8. Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3. Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6. Publicaţii didactice Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994. Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995. Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995. Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008. Beletristică Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998. O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998. Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999. Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000. Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001. Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003). Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003. Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006) Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006). TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007. TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009. Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010. TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p. ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6. Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9. MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0. Prezent în antologii Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei). Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala). Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131. Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *