Despre necesitatea castrării chirurgicale (și nici de cum chimice care nici etimologic nu se verifică) în cazul violatorilor și a unor criminali, în absența pedepsei capitale, am scris odinioară, deci nu revin. Iată însă că tot mai furtunos se impune castrarea verbală, absolut nejustificată, prin interzicerea unor termeni, cuvinte, ca o prelungire a așa ziselor drepturi ale omului; iar aceasta printr-un aparent nou con(tra)cept al gândirii(?) numit „corectitudine politică”. Ghilimelele vor să sugereze în acest caz faptul că avem din nou de a face cu o îmbinare, dacă nu monstruoasă, cel puțin mincinoasă; spus direct, corect care a dat corectitudine dus înapoi la corrigere, înseamnă ceea ce merge cu totul în linie dreaptă, neabătut, a îndrepta, a vindeca. Rămânând la definiția pe care am mai dat-o conform căreia politica e arta de a minți sfruntat dar credibil, către plăcut, dătător de încredere momentană, e limpede că sintagma amintită rămâne mai curând contraceptivă decât fecundă.
La noi începutul a fost post revoluționar și necruțător: personal am fost amenințat că dacă nu utilizez termenul de rrom (cu geminata inexistentă în română), voi fi reclamat la un organ european. Un film cu două dive din anii 70 avea titlul Bulevardul romului; nu era însă vreo problemă terminologic ulterioară, fiind vorba de licoarea cubaneză. Nerezolvate au rămas însă până în ziua de azi Rondelul țiganilor al lui Macedonski, La țigănci a lui Mircea Eliade (eliminarea autorilor din programă ar fi soluția cea mai „corectă politic”) dar și Corul țiganilor din Trubadurul și Dansul țigăncilor din Traviata, ambele verdiene. Soluții se vor găsi căci prostia e nelimitată, spre deosebire de inteligența cunoscătoare veșnic limitată, momentan totuși, după cum spune Maiorescu: „etern ne oprește o limită dar nici o limită eternă nu ne oprește”. Să ne gândim că s-a reușit modificarea finalului operei Carmen de către un dement, în spiritul „corectitudinii politice” (c. p. de acum încolo) așa ca să mai moară și un bărbat ucis de o femeie. Motivul ar fi nobil dacă nu ar dovedi gravele afecțiuni mentale ale propunătorului și ale acceptanților.
O mare problemă o generează termenul de minoritate; chiar dacă are o poziție foarte clară în contextul c. p., e evident că reprezintă o ticăloșie plasatoare în inferioritate; cel mai elocvent e minorități naționale. Adică aceia care trebuie să tacă fiind mai puțini, adică… minoritari. De fapt incorectitudinea e evidentă: mult mai corectă era sintagma naționalități conlocuitoare din perioada comunistă, sugerând măcar verbal (deși toți eram bubuiți la fel) egalitatea etnică.
Minoritățile sexuale la fel pun probleme, fiind parcă arătate cu degetul ca toți minoritarii (asta dacă nu se exhibă ele în marșuri); epitetul sexual ducând la sexualitate are o anumită conotație (a face sex, de exemplu) vizualizantă, deci ar trebui ameliorat ajungând la o sintagmă mai științifică, minorități genitale spre pildă. Aparținătorii ar putea fi masculi filomasculi (pentru homosexuali) și femele filofeminine (pentru lesbiene); nu ar prea înțelege nimeni, ceea ce le-ar păstra intimitatea. În privința minorităților religioase, mai ales că e vorba tot de raportul cu o majoritate necruțătoare cel mai adesea, s-ar putea vorbi de credințe deviaționiste.
Despre interdicția vocalizării culorii negre am scris la momentul declanșării isteriei cromofobe; ar fi de adăugat că, supunându-se minorității – căci asta se urmărește – și majoritarii albi ar trebui să se încadreze în c. p. : fețe palide, chiar pălite, că tot provine de la o minoritate decimată.
În afara termenilor deja rezolvați anterior (nu bețivi ci consumatori de băuturi alcoolice, nu drogați ci consumatori de substanțe interzise, nu morți ci cei care au pierdut lupta) interes trezește în planul c. p. defăimătorul termen de prostituată care prin vechime probează și că cererea a fost mare dintotdeauna căci unde nu-i cerere nu e nici ofertă. Popular curvă (rapandulă regional), deși DEX îl dă ca slav, ne întoarcem și la latinescul curva formând astfel sintagma femeie strâmbă, coruptă (în prezența corupătorilor, desigur). Dar, pentru că există și curve masculine, putem apela la barbatus curvus, bărbat strâmb(at), corupt; dacă apelăm doar la barbatus, acesta poate fi animal cu barbă ceea ce devine totuși insultător, neconform c. p.
În esență, la ce folosește această castrare verbală? La nimic sau la ceea ce numeau medievalii nihilum magnum, nimicul absolut care nu ne face … cu nimic mai frumoși, mai corecți în nici un caz. Cert însă mai fariseici.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
Folosește la înfricoșare, la limitarea posibilităților gândirii, la distragerea atenției, la diminuarea libertății creatoare și, mai ales, la uniformizare.La întoarcerea la acea gândire unică, la consensul drag lui Iliescu. Și mai folosește celor care, nefiind creatori, se pot ocupa cu castrarea operelor deja create. O muncă niciodată încheiată, nu?