66.Poeziua de duminică

 

Într-un vagon cu cretă

albă scris, de navetă,

împarte-mă, să zic

așa, ca la șeptic,

 

în zorii zilei, cărțile,

cele patru, cât morțile

zărilor ei de viață,

acum, de dimineață!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *