MUSICA PURITAS DOMINICA ( bijuterii… )

Există piese muzicale restrânse ca durată și cu un număr redus de interpreți; e cazul quintetelor. Putem presupune că sunt consecința unei inspirații momentane, „neplănuite”, precum un fulger. Cum  funcționa inspirația mozartiană nu putem ști – am mai scris-o – dar presupunerea de mai sus o adeverește quintetul pentru coarde (două viori, o violă, un contrabas și un violoncel) intitulat Eine kleine Nachtmusik, cunoscut la noi și ca Mica serenadă (aș adăuga pentru corectitudine  nocturnă), compus într-o „pauză” fulgerătoare în timpul furtunii care a generat actul II din Don Giovanni. 

Devenit la fel de celebru, hit fără îndoială, e quintetul tot pentru coarde al lui Luigi Boccherini contemporan cu Mozart dar ceva mai longeviv, mort sexagenar în deplină mizerie materială, în absența sponsorului decedat prematur. Menuetul,  precum alte compoziții ale italianului (din Lucca, mort la  Madrid însă) reprezintă după unii, pe bună dreptate o dezvoltare a barocului până la un adevărat rococo muzical. 

Să ascultăm cele două bijuterii, după cum urmează: Mozart, într-un palat baroc, interpretat de celebrul Gewandhausquartett care are însă și un quintus

fiind deci în acest caz un quintet. Apoi Boccherini, ascultătorul fiind față în față cu bijutierul. 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *