Indignare Alb-Negru

Am citit ieri pe Facebook o notă destul de acidă a lui Theodor Paleologu, legat de Priyamvada Gopal, profesor și fellow la Churchill College, Cambridge. Sentința de “profesor cu sentimente și idei rasiste” era dată pe baza unor cuvinte, “white lives don’t matter”, scrise de Gopal pe Twitter cărora, însă, le lipsea înțelegerea contextului.

A fost, desigur, și vina profesorului de la Cambridge. Nu ar fi pentru prima dată când lucrurile sunt înțelese invers deoarece atunci când contextul lipsește, cei care citesc, completează cadrul cu certitudinile din mintea lor. Apoi, au revelația înțelegerii depline, pe care o împart cu generozitate pe social media. Pentru descifrarea mesajului Priyamvadei Gopal, Theodor Paleologu a propus chiar o metaforă puternică: „insanități rasiste”. O formulă cuprinzătoare care îmbină etosul retorului, patosul consternării, dar și logosul erudiției și al educației temeinice. Cu toate că metafora este mult pe lângă problemă, m-a amuzat soluția cu care Theodor Paleologu și-a finalizat argumentul.

Dar astăzi nu am mai rezistat! O altă postare pe Facebook, care prefața un articol apărut într-o publicație online, înfiera decăderea universității Cambridge care, mai nou, ar susține instigarea la ură rasială.

Se întâmplă să o cunosc pe Priyamvada Gopal și pot spune că certitudinile hermeneuților de mesaje Twitter sunt niște aiureli. Scoase din contextul lor mai larg, cuvintele lui Gopal au inflamat discursul despre ura de rasă iscat în social media.

Cum să fie posibil așa ceva? Cum se poate ca urii de rasă să i se dea tonul chiar de la Cambridge? Pot spune doar atât: dacă cei care se pronunță sentențios, ar încerca să înțeleagă despre ce este vorba, viața ar fi, cu siguranță, mult mai frumoasă.

Priyamvada Gopal a făcut postarea pe Twitter în contextul dezbaterilor legate de sistemul de caste, purtate în spațiul public indian. Chiar ea a explicat asta. În mesajul lui Gopal, “white” nu se referă la rasa albă, ci la casta brahmanilor; deoarece brahmanii sunt considerați și “albii Indiei”. Mesajul de pe Twitter “white lives don’t matter” este o metaforă al cărei înțeles este acela că privilegiile conferite brahmanilor prin naștere nu au niciun sens.

Din întâmplare Priyamvada Gopal este brahman, prin naștere. Apoi, nici nu are pielea de culoare neagră. Prin cuvintele de pe Twitter, care au strârnit atâta revoltă, inclusiv în România, nu a făcut decât să-și asume ceva eminamente identitar pentru contextul indian. În toată această poveste, variabila sistemului castelor a fost și este foarte importantă, mai ales acum, într-o Indie în care partidul hindus naționalist BJP condus de Modi, deține puterea. Este poate cea mai importantă parte de știut.

Se mai pot adăuga cele scrise de Priyamvada Gopal. Amintesc numai, The Indian English Novel: Nation, History, and Narration, apărută la Oxford University Press în 2009 și, mai nou Insurgent Empire: Anticolonial Resistance and British Dissent, Verso: 2020. Nu am citit ultima carte, însă am văzut că a fost book of the day în The Guardian la începutul acestei luni.

Din toată asta, în România a ajuns un simplu quid pro quo. Din ecourile unei confruntări ontologico-identitare avem numai idei întoarse pe dos, fredonate în refrenul urii de rasă. O poziție venită din spațiul carpato-danubiano-pontic împotriva unui profesor de la Cambridge ar fi amuzantă dacă nu ar fi complet ridicolă.

Urmăresc frenezia din social-media și mă întreb când oare pozițiile cruciaților din online: publicații, Facebook, Twitter sau petiții semnate de cei care nu înțeleg nimic, vor fi luate în seamă? Când oare Universitatea Cambridge “instituție fanion a civilizației europene” cum spunea șablonard introducerea care m-a indignat astăzi, va face mișcarea corectă și o va concedia pe Priyamvada Gopal? Îndrăznesc să dau un răspuns, destul de sigur: Absolut Niciodată.

PS
Tot astăzi am primit o înștiințare de la Facebook că am reacție la scurta contextualizare pe care am făcut-o postării domnului Theodor Paleologu. Chiar dumnealui mi-a răspuns sec: „Nu e deloc așa”…
Sper numai că ce am scris mai sus să-i zguduie convingerea.

3 Comentarii

  1. Nu este deloc asa!!!
    A o sti sau nu personal pe prof Priya Gopal nu este o scuza pentru a nu privi obiectiv lucrurile: din 2018 incoace prof Gopal a avut diferite reactii vis-a-vis de atitudinile rasiale de la Cambridge, de altfel in tot acest proces de actiuni si puneri in discutie a chiar unei agresiuni rasiale, dna Gopal a fost sustinuta de declaratiile unui numar destul de mare de studenti de culoare, indieni etc de la Cambridge. Colegiul Universitatii a propus tratarea cu seriozitate a problemei, desi era totusi vadit disconfortul creat, importanta fiind in cele din urma ideea formidabila a sustinerii libertatii de exprimare a profesorilor sau studentilor de la Cambridge, ceea ce este intr-adevar esential intr-o democratie. In 2021, prof Gopal, specialist in studii postcoloniale a iesit in spatiul public si a formula opinii despre monarhie, spunand ca aceasta este legata de colonialism, ca s-a folosit de imperialism si ca de fapt Casa Regala britanica este un simbol al superioritatii rasei albe. Asa ca , referindu-se sau nu la brahmani in contextul discutiei despre albi, prof Gopal ii apartine teoria superioritatii albe, pe care de altfel si-o asuma. Apoi, din punct de vedere principial, a avea o parere in legatura cu pozitia prof Gopal, fie domnia sa chiar de la Cambridge, nu este nici amuzanta, nici ridicolo, este un drept la opinie, mai ales daca acesta este argumentat. Si mai ales in contextul unor eventuale discutii in presa, spatiul public britanic, american ,european in legatura cu rasa, rasismul, monarhia etc. Nu in ultimul rand nu cred ca este o formulare riguroasa, ca sa nu spun ca mai degraba aluneca, aceea conform careia monarhia britanica de azi, simbol al institutionalismului si unitatii britanice, ar trebui legata neaparat si tentdentios de colonialism, ca ea ar mai trebui sa dea socoteala pentru nelegiuirile colonialismului in conditiile in care nu raportam reductionist presedintia franceza la excesele din Algeria si cate alte exemple pot fi. Marginalizarile sau etichetarile facute din ratiuni de rasa sunt condamnabile si inacceptabile, dar la fel de bine fortarile victimizante si formularile rasiale artificiale sunt neproductive

  2. Maria Cecilia Nicu matia cecilia nicu says:

    M-a impresionat echilibrul expunerii, analiza jurnalistica obiectiva si argumrntata limpede fara devieri ideologice ori intentii ascunse..

    Mi-ar placea sa te citesc mai des, Eugen, o gandire stenica, o sincera incursiune in confuzia (ca sa fiu cumsecade ) care ne inconjoara este un”ajutor respiratoriu” …Confuzia fiind cea mai putin nociva alterare a realitatii imediate.

    Merci pentru lectia de demnitate profesionala.

    Respecte,
    Tea

  3. Vasile Cornea says:

    Admir pozitia ponderata si transanta a dumneavoastra. La orice „noutate”, apar derapari la marginea subiectului. Cu trei cuvinte nu ai certitudinea ca exprima totul. Trebuie judecat si contextul, dar de ce sa citim mai mult de trei cuvinte?
    Dati jos statuile si mai apoi vedem daca a fost sau nu mine. Nu poti sa judeci pe cei de ieri cu teoriile de azi.
    Iti tai capul si apoi te intreb daca iti era de folos.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *