Făcând o audiție consecutivă fie și din motive cronologice, firești în fapt, constatăm încă o dată stupiditatea teoriei despre un presupus progres al artei în timp; obsesia umanității despre progres merge până la hotarul explicabilului, după care, cum spune Blaga la noi „restul e ursită”; e limpede că singurul criteriu estetic și implicit artistic a fost și rămâne talentul, grația de Sus, divină adică, fie că e vorba de autor, fie de interpret. Ce progres poate exista în exprimarea muzicală a iubirii și cum să-l cuantifici? Nu mă refer nicidecum la unele creații ale secolului trecut sau în curs de desfășurare, „schizofrenii muzicale” cum bine le numea o distinsă soprană, altminteri specialistă în Orff, într-o recentă convorbire. Compozitorul se întoarce în asemenea măsură către sinele său regretabil dereglat încât uită pentru cine creează. Revenind la Iubire, căci etern rămâne și Vergilius cu Omnia vincit amor, să-l ascultăm pe Genitorul Operei, Claudio Monteverdi; Incoronazione di Poppea înseamnă nu doar un moment al nașterii operei, ci o viziune altfel, generoasă, cu un Nero sincer iubitor, o Poppea suavă în iubire și un Seneca îmbătrânit în invidie și colcăind de resentimente ticăloase (deci cu un sfârșit meritat); cu totul celest ne conving Miah Persson și Sarah Connolly. Fără vreun „progres” dar totuși unic, Mozart compune în La clemenza di Tito un duet similar prin înțeles și perfecțiune; sunt incomparabile atât între ele dar mai ales cu altele. Ne-o demonstrează cuprinse de Inspirație Elina Garanča (la perfetta cum o numesc admiratorii, numeroși…) și Barbara Bonney, sub bagheta în-tâmplătoare, adică în templu, a lui Nikolaus Harnoncourt. Ambele compoziții și interpretări sunt fără îndoială deasupra oricărui … progres.
MUSICA PURITAS DOMINICA (Pur ti miro; Ah perdona al primo affetto)
Dan Negrescu
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc. Volume publicate: Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte,Bucureşti, Editura Paideia, 1996; Literatură latină. Autori creştini, Bucureşti, Editura Paideia, 1996; De la Troia la Tusculum,Bucureşti, Editura Paideia, 1998; Epistolar imperial, Bucureşti, Editura Paideia, 1998; O mitologie timişoreană - Mehala,Timişoara, Editura Marineasa, 1998; Tatăl, fiul şi spiritul uman, Bucureşti, Editura Paideia, 1999; Oameni, locuri, cai şi îngeri,Timişoara, Editura Marineasa, 1999; Însemnările Sfântului Renatus, Timişoara, Editura Marineasa, 2001; Trilogie imperială,Timişoara, Editura Marineasa, 2002; Apostolica et Patristica, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2002; Patristica perennia, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2004; Romanul lui Constantin, Timişoara, Editura Marineasa, 2005; Oameni,locuri, cai şi îngeri, ediţia II, Timişoara, Editura Marineasa, 2005; Tablou cu siguranţă, Timişoara, Editura Marineasa, 2007. Cărţi scrise în colaborare: Lexicon juridic latin-român, în colaborare cu Radu Motica, Bucureşti, Lumina lex, 2001. Cărţi traduse: Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1991; Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, Timişoara, Editura de Vest, 1992; Sfântul Augustin, Soliloquia şi Sermones,Timişoara, Editura de Vest, 1992; Pierre Abélard, Etica, Bucureşti, Editura Paideia, 1994; Sfântul Ambrozie, Scrieri, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994; René Descartes, Expunere despre metodă,Bucureţti, Editura Paideia, 1995; Héloïse şi Abélard, Autoportrete epistolare, Bucureşti, Editura Paideia, 1995; Toma d'Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, Bucureşti, Editura Paideia, 1995; Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, Bucureşti, Editura Paideia, 1997; Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, Bucureşti, Editura Paideia, 1999; Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Bucureşti, Editura Paideia, 2006. Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
Ultimele articole
Mircea Flonta, Cătălin Vasilescu – Ce este mai presus de orice? (1)
Mircea Flonta, Cătălin Vasilescu – Ce este mai presus de orice? (2)
Mircea Flonta, Cătălin Vasilescu – Ce este mai presus de orice? (3)
Mircea Flonta, Cătălin Vasilescu – Ce este mai presus de orice? (4)
Mircea Flonta, Cătălin Vasilescu – Ce este mai presus de orice? (5)
Dans pe sârmã
79.Poeziua de duminică
MUSICA PURITAS DOMINICA („parlamentul” pe scenă)
Trei pentru un început bun
IV cel Naiv – în curând, cu roman de debut
Ieudul. Dar nu ”Iedul fără ieșire”
TRANSATLANTIC. Charles Simic – trei poeme în proză, fără titlu, din volumul “Lumea nu se sfârșește”
Robert Macfarlane: Lumea de sub noi. O călătorie în adâncul pământului
Straturi de pulbere
Tematica istorică în arta românească a epocii Gheorghiu-Dej
Note pentru un jurnal al despărţirii ( 57)
