Nu mai încape nici un dubiu asupra faptului că, așa cum ar spune poetul pașoptist „lumea e în așteptare”, frenetică aș adăuga și pe bună dreptate: două nații puternice – e drept una mare și alta mică dar rugăciunea cu „eu sunt mic tu fă-mă mare” poate da fructe odată și-odată… probabil – se pregătesc să-și (re)aleagă întâistătătorii laici pe care moderna democrație a decis să-i numească cu un termen latin la origine președinte. Se pare că iarăși nu prea știm ce rostim, nu numai etimologic ci, poate mai grav, comportamental.
Dincolo, în zona transatlantică, opoziția a dat cert un examen de prostie ticăloșită tocmai de Ziua națională: să-i reproșezi președintelui Țării, oricare ar fi, că a organizat în capitală o grandioasă paradă militară tocmai cu scopul de a arăta că „da, noi suntem cei mai puternici” cum se exprima și un cetățean oarecare, înseamnă totuși să fii cu totul non patriot; mai ales că vorbim de un popor care încă pune temei pe ideea de patriotism pe care și-a și construit Țara în ultimele două secole și ceva. Poate și de aceea steagul american nu-l veți vedea niciunde zdrențuit sau decolorat. Desigur, există actualmente trei președinți care orice ar face nu e bine, mai ales după opinia unei jenante părți din media; norocul lor este însă că sunt cei mai puternici din lume. Amintitul reproș amintește de cel al opoziției romane când Iulius Caesar și-a organizat triumful după cucerirea Galliei, demonstrând că într-adevăr e cel mai puternic și că implicit Roma era cea mai potentă. În zilele trecute pe malurile Potomacului, precum pe cele ale Tibrului odinioară, au participat cu entuziasm cetățeni mândri de istoria lor (chiar dacă unele posturi media aveau camerele de luat vederi aburite), deși nu au primit precum romanii făină, vin și ulei de măsline. Desigur, s-au găsit și protestatari dar asta nu schimbă cu nimic datele problemei. În esență ideea de a te opune unei parade militare la Ziua națională pentru că nu ar fi de tradiție, e nici măcar suspectă cât stupidă. E ca și cum te-ai opune paradei militare de la 14 iulie din Paris unde ar trebui să defileze în acest caz locuitorii penitenciarelor franceze, că doară sărbătorim căderea celei mai mari pușcării a Țării (de atunci), după care să fie eliberați.
Prin urmare, dacă actualul va fi (re)ales, e voința și treaba poporului chiar cu riscul de a se spune că s-a lăsat cumpărat cu o paradă – culmea – fără donații în alimente de bază.
La noi situația pare destul de limpede la ora actuală: (re)eligibilul nu pare să aibă contracadidat, deși nu se știe niciodată ce aduce toamna în afară de roadele tradiționale ale târgurilor locale, mai ales că pe linie romană, firească genetic, electorii români sunt sensibili la principiul sacru do ut des, adică îți dau ca să îmi dai. Neconvingătoare deocamdată este și lupta împotriva toxicității, termen despre care am scris recent deci nu revin. Atunci când vrei binele poporului pe care (pretinzi că) îl reprezinți, lupta împotriva toxinelor trebuie să fie una exhaustivă, adică nu doar împotriva celor emanate de potrivnicii tăi, ci și de gașca ta susținătoare, debilă sau nu și care chiar angelică de ar fi – ceea ce poate însemna și diabolică, căzută deci – tot recompense așteaptă după.
Punând față în față realitatea precampaniei și apoi a campaniei electorale, a luptei antitoxice, cu semnificația termenului, constatăm următoarele: președintele este un neologism (desigur nu în conștiința alegătorilor) care, prin franceză ne duce la latinescul praesidens, genitiv praesidentis, iar acesta la verbul praesidere (rezultat din prefixarea lui sedere, a ședea, moștenit în română) cu înțelesurile a prezida, a avea conducerea; tradus simplist și convenabil unora ar însemna cel ce șede în frunte; dar nu în scop personal sau pentru a-și binecuvânta gașca, ceea ce tot personal e, ci din motive mult mai generoase, căci verbul de bază praesidere însemană în primul rând a se posta înainte spre a apăra, a proteja o întreagă comunitate umană, de unde și praesidens populi, adică apărătorul, protectorul poporului, sau praesidere populo, adică a te așeza în fruntea poporului spre a-i lua apărarea, a-l proteja.
Ajunsă însă către final (avem deja experiență) campania electorală denotă de regulă o anume isterie agresivă, într-adevăr toxică din toate direcțiile și care, regretabil, demonstrează că dincolo de individul luptător și clică, gașcă, nu prea există nimic, nici măcar mimat; ca atare, expresiile de mai sus fiind science-fictive, ne rămâne doar să ne întrebăm naiv, parafrazând Poetul „unde vei găsi prezidențiabilul căruia să-i pese de etimologie???”
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
