Tratat de psihologie clinică şi psihopatologie

Tratat de psihologie clinică şi psihopatologie: Serban IonescuAlain Blanchet, Coord. Michéle Montreuil, Coord. Jack Doron

Pe lângă evoluţia conceptelor, teoriilor şi metodelor psihologiei clinice şi psihopatologiei şi elementele de psihopatologie generală (cu menţionarea variantelor terminologice din DSM-IV-TR, ICD-10, CFTMEA-R-2000), urmărind semiologia, etiologia, epidemiologia, diagnosticul diferenţial, tratamentul şi evoluţia bolii prezentate în primele două părţi, Tratatul de psihologie clinică şi psihopatologie oferă psihologului clinician instrumente utile desfăşurării activităţii sale. Autorii, toţi clinicieni, pun accent asupra consultaţiei clinice – conducerea ei şi tehnicile de relansare a discursului, stabilirea relaţiei interpersonale, replicile adecvate şi neadecvate în consultaţia clinică – ilustrând cu exemple toate aceste aspecte. Sunt abordate şi tehnicile de analiză a datelor clinice şi elaborarea unui proiect de cercetare clinică. În ultima parte a tratatului sunt incluse domenii conexe psihologiei clinice – neuropsihologia clinică şi psihologia sănătăţii.
*
Michèl Montreuil este profesor de psihologie clinică la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis
Jack Doron este profesor de psihologie clinică şi psihopatologie, Université Bordeaux 2
Şerban Ionescu este profesor de psihopatologie la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis şi profesor emerit la Université du Québec à Trois-Rivières
Alain Blanchet este profesor de psihologie clinică la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis

Cuprins

Lista autorilor
Cuvânt înainte
Introducere. Psihologia clinică şi psihopatologică: o indispensabilă abordare multidimensională

Prima parte
Istorie şi baze

1. Istorie, teorii şi metode de Jack Doron şi Jean-Louis Pedinielli
A. Istoria psihologiei clinice, de Jack Doron
I. Crearea conceptului de psihologie clinică
II. Un somn îndelungat
III. Naşterea psihologiei clinice franceze
B. Teoria şi metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli
I. Studiul de caz
II. Consultaţia
III. Testele şi scalele
IV. Observaţia clinică
C. Teoriile, de Jean-Louis Pedinielli
I. Psihanaliza
II. Fenomenologia
D. Psihologie clinică şi psihopatologie, de Jack Doron
I. Practici clinici, practici de cercetare
II. Psihopatologie şi epidemiologie
a. Normalitate şi patologie
b. Stabilitate, instabilitate a simptomelor, comorbiditate
c. Interacţiuni biozpsihosociale
III. Diagnostice descriptive şi modele psihopatologice
E. Concluzie, de Jack Doron
I. Existenţă, suferinţă
II. Subiect, etică
III. Pentru o renaştere a psihologiei clinice

  1. Bazele teoretice ale psihologiei clinice şi psihopatologiei de Monique Plaza şi Henri Cohen
    A. Puţină istorie
    B. Psihologia clinică şi demersul diagnostic
    I. Practica nuanţată a testelor
    II. Disfuncţii elementare, tulburări complexe
    III. Analiza interacţiunilor şi feedbackurilor în anamneză
    IV. Noţiunea de psihopatologie secundară
    C. Psihologia clinică şi psihopatologia
    I. Modelul biomedical
    II. Modelul psihanalitic
    III. Modelul behaviorist
    IV. Modelul cognitivist
    V. Modelul sistemic
    VI.Modelul umanist
    D. Spre o abordare integrativă
    I. Exemplul dislexiei
    II. Cogniţie, emoţii şi neuroştiinţe

    Partea a doua
    Psihopatologie generală
    3. Tulburările de dezvoltare la copil
    de Colette Jourdan-Ionescu şi Serban Ionescu
    Prolegomene la o psihopatologie a copilului
    A. Tulburările dezvoltării în marile clasificări internaţionale
    B. Tulburările specifice ale dezvoltării vorbirii şi limbajului (ICD) sau tulburările comunicării (DSM) sau tulburarea vorbirii şi limbajului (CFTMEA)
    I. Tulburări specifice ale achiziţiei articulării (ICD) sau tulburări fonologice (DSM) sau tulburare izolată a articulării (CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    6 ?erban Ionescu şi Alain Blanchet
    c. Etiologie
    d. Tratament
    II. Tulburări ale achiziţiei limbajului de tip expresiv (ICD şi DSM) sau retard al vorbirii (CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologie
    d. Diagnostic diferenţial
    III. Tulburări ale achiziţiei limbajului de tip receptiv (ICD) şi tulburare a limbajului de tip mixt receptiv-expresiv (DSM) sau disfazie (CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologia (tulburării de tip mixt receptiv-expresiv)
    d. Diagnostic diferenţial
    IV. Afazie dobândită cu epilepsie (sindrom Landau-Kleffner) (ICD) sau afazie dobândită cu epilepsie (CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologie
    d. Evoluţie
    V. Alte tulburări ale dezvoltării vorbirii şi limbajului (ICD şi CFTMEA)
    VI.Mutism electiv (ICD), mutism selectiv (DSM şi CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Diagnostic diferenţial
    VII. Balbism
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologie
    d. Diagnostic diferenţial
    e. Tratament
    f. Evoluţie
    C. Tulburările specifice ale achiziţiilor şcolare (ICD) sau tulburări ale învăţării (DSM)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologia tulburărilor învăţării
    d. Diagnosticul diferenţial
    e. Tratament
    f. Evoluţie
    II. Tulburare specifică a citirii (ICD), tulburare a citirii (DSM) sau tulburare lexicografică cu dislexie izolată (CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologie
    d. Tratament şi evoluţie
    III. Tulburare specifică de aritmetică (sau de calcul, de învăţare a matematicii sau discalculie) (ICD şi CFTMEA), tulburare de calcul (DSM)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    IV. Tulburare de ortografie (sau a expresiei scrise sau disortografie) (ICD), tulburare a expresiei scrise (DSM) sau tulburare de ortografie fără tulburare de citire (CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Tratament
    d. Evoluţie
    D. Tulburare specifică a dezvoltării motorii (ICD), tulburare a achiziţiei coordonării (ICD)sau retard psihomotor (tulburări specifice ale dezvoltării motorii) (CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Tratament
    d. Evoluţie
    I. Autism infantil (ICD) sau tulburare autistă (DSM) sau autism infantil precoce — tip Kanner (CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologie
    d. Diagnostic diferenţial
    e. Evoluţie
    II. Autism atipic (ICD) sau alte forme de autism (CFTMEA)………120
    III. Sindrom Rett (ICD şi DSM) sau tulburare dezintegrativă a copilăriei (CFTMEA85)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologie
    d. Evoluţie
    IV. Altă tulburare dezintegrativă a copilăriei (sindrom Heller sau demenţă infantilă, psihoză dezintegrativă, psihoză simbiotică) (ICD), tulburare dezintegrativă a copilăriei (DSM şi CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologie
    V. Sindromul Asperger
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologie
    d. Diagnostic diferenţial
    e. Evoluţie
    F. Retard mental (ICD şi DSM), deficienţă mentală (CFTMEA)
    a. Semeiologie
    b. Epidemiologie
    c. Etiologie
    d. Diagnostic diferenţial
    e. Intervenţie
    G. Retard mental cu tulburări de comportament semnificative care necesită o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologică (ICD), deficienţă cu polihandicap senzorial şi/sau motor)
    H. Tendinţele referitoare la tratament
    4. Semiologia în psihopatologia adultului de Arnaud Plagnol
    A. Semiologie, psihopatologie şi demers clinic
    I. Descrierea semiologică
    II. Elemente despre analiza psihopatologică
    a. Noţiunea de structură
    b. Semiologie şi structură
    c. Vulnerabilitate şi istorie
    III. Nosografii
    B. Tulburări psihotice
    I. Clasificarea sindroamelor delirante
    II. Bufeu delirant acut
    a. Elemente semiologice
    b. Problema evoluţiei
    III. Schizofrenii
    a. Semiologia clasică
    b. Forme de debut
    c. Forme evolutive
    IV. Deliruri persistente sistematizate
    a. Deliruri interpretative (tip paranoic)
    b. Deliruri imaginative (tip parafrenice)
    c. Psihoze halucinatorii cronice
    d. Problema reacţiilor paranoice
    C. Tulburări afective
    I. Sindrom depresiv
    II. Forme clinice ale depresiei
    III. Sindrom maniacal
    IV. Sindrom mixt
    V. Depresii primare
    VI. Depresii secundare
    VII. Stări maniacale şi stări mixte
    D. Tulburări nevrotice
    I. Sindroame anxio-fobice
    a. Criză de angoasă sau tulburare de panică
    b. Anxietate generalizată
    c. Fobii
    II. Sindroame obsesional-compulsive
    a. Obsesii şi compulsii
    b. Nevroze obsesionale
    c. Alte contexte obsesional-compulsive
    III. Sindroame isterice
    a. Conversii somatice
    b. Conversii psihice
    c. Nevroze isterice
    d. Alte contexte de sindroame conversive
    E. Tulburări ale personalităţii
    I. Personalitate limită
    II. Personalitate narcisică
    III. Personalitate psihopată
    F. Sindroame psihotraumatice
    I. Sindrom traumatic acut
    II. Sindrom traumatic persistent
    III. Reacţie traumatică
    IV. Componentă traumatică
    G. Concluzii
    5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate şi rezilienţă de Serban Ionescu şi Colette Jourdan-Ionescu
    A. Conceptul de risc
    B. Risc şi vulnerabilitate
    C. Factori de risc
    D. Modele explicative
    E. Evaluarea riscului
    F. Apariţia şi evoluţia conceptului de rezilienţă
    G. Rezilienţa e rară?
    Ce ne învaţă studiile despre copiii maltrataţi?
    H. Factori de protecţie
    I. Conceptul de rezilienţă „asistată”
    J. Un tip de intervenţie de tip rezilienţă asistată

    Partea a treia
    Metodologie
    6. Tehnicile consultaţiei de Marie-Carmen Castillo
    Prima parte: definirea consultaţiei clinice, reflecţii şi folosirea sa………225
    A. Introducere
    B. Două paradoxuri
    I. Să îndemni la discurs fără să constrângi
    II. Asimetria
    C. Diferitele obiective ale consultaţiei clinice
    I. Consultaţia clinică
    II. Consultaţia de susţinere
    III. Consultaţia terapeutică
    IV. Consultaţia clinică de cercetare
    V. Ghidul de consultaţie
    D. Deontologia
    I. Secret profesional şi lucru în echipă
    II. Dezvăluirea secretului profesional
    III. Deontologie şi cercetare
    Partea a doua: tehnicile consultaţiei
    A. Atitudinile clinicianului
    I. Ascultarea
    II. Empatia
    III. ?tiinţa liniştirii
    IV. Trei modalităţi de conducere a consultaţiei
    Consultaţia directivă
    Consultaţiile semidirecte
    Consultaţiile nondirective
    B. Stabilirea relaţiei interpersonale în cadrul consultaţiei clinice
    I. Gestionarea distanţei
    II. Cererea
    III. Cadrul
    IV. Definirea obiectivelor, stabilirea unui consemn
    V. Închiderea unei consultaţii clinice
    C. Replicile în consultaţia clinică
    I. Funcţia replicilor
    II. Replicile ca martori ai activităţii inferenţiale a clinicianului
    III. Replicile: co-construcţia spaţiului discursiv
    IV. Registrul replicilor
    V. Formele replicilor
    a. Replicile directe
    Întrebările informative
    Ajutorul dat exprimării
    Exemplu
    Cereri de explicitare
    Întrebări care evaluează credinţa
    Interpretările
    Exemplu
    b. Replicile indirecte
    Exemplu
    Tăcerea
    Ilustrare
    VI.Reacţiile pacienţilor la replici
    a. Validarea
    Exemplu
    b. „Indecidabilitatea”
    Exemplu
    c. Nonvalidarea

    Partea a treia: riscurile consultaţiei
    A. Relaţii interpersonale
    I. Dificultăţi de gestionare a distanţei
    II. Proasta gestionare a cadrului
    III. Excesul de neutralitate
    B. Formulările neadecvate ale replicilor
    I. Vocabular complex
    Exemplu:
    II. Supraîncărcarea lexicală
    III. Întrebări inductoare
    IV. Folosire a unui termen conotat
    C. Inadvertenţele inferenţiale
    I. Selectivitatea informaţiei
    II. Inadvertenţe ale raţionamentului clinic
    III. Iatrogenia în psihopatologie
    IV. Inadvertenţele cercetării

    Partea a patra: tehnicile de analiză a datelor clinice
    A. Elaborarea unui dări de seamă clinice
    B. Analiza de conţinut: definiţie şi metodologie
    I. Detalierea conţinutului unei consultaţii
    II. Detalierea formei unei consultaţii
    C. Analiza de discurs
    I. Analiza conversaţională
    II. Analiza de discurs şi marcatorii de limbaj
    a. Articularea textului
    Exemplu
    b. Implicarea enunţiativă
    III. Programele de prelucrare automată a discursurilor
    Concluzie
    7. Elaborarea unui proiect de cercetare de ?erban Ionescu
    A. Cercetare şi practică
    B. Metoda clasică
    C. Studiul de caz şi cercetarea unui caz unic
    D. Noţiuni de metodologie a cercetării
    I. Problematica
    II. Ipotezele
    III. Alegerea instrumentelor
    IV. Eşantionarea
    V. Factori care reduc validitatea unei cercetări
    VI.Prelucrare a datelor
    E. Chestiuni de etică
    În chip de concluzie

    Partea a patra
    Domenii conexe
    8. Neuropsihologia clinică de Michèle Montreuil şi Muriel Lezak
    A. Definiţie
    B. Istoria neuropsihologiei
    I. Curentele teoretice
    II. Examen şi probe neuropsihologice
    a. Dezvoltarea normală şi patologică
    b. Neurotraumatologia
    c. Neurochirurgia cu scop terapeutic
    C. Neuropsihologia clinică, o contribuţie contemporană
    I. Neuropsihologia în câmpul neurologiei
    II. Evaluarea neuropsihologică în secolul al XXI-lea
    Desfăşurarea unui examen neuropsihologic
    Obiectivele evaluării
    Debutul examenului şi locul central al consultaţiei clinice
    Alegerea probelor
    D. Explorarea neuropsihologică a tulburărilor cognitive consecutive leziunilor cerebrale
    I. Tulburările de atenţie
    II. Tulburări ale memoriei
    a. Concepţii moderne despre memorizare
    b. Testele care explorează memoria
    c. Memoria de scurtă durată
    d. Memoria episodică sau autobiografică
    e. Memoria semantică
    f. Memoria declarativă sau explici15tă (de natură episodică şi semantică) şi memoria nondeclarativă sau implicită (de natură procedurală)
    g. Învăţarea implică în mod evident funcţiile mnezice
    III. Tulburările funcţiilor verbale sau afaziile
    a. Generalităţi
    b. Explorarea limbajului oral
    c. Explorarea limbajului scris
    b. Principalele tipuri de afazie
    Afazia Broca
    IV. Tulburările percepţiei
    a. Generalităţi (vezi şi Lechevalier et al., 1995)
    b. Deficitele sferei vizuale
    c. Deficitele sferei auditive
    d. Deficitele sferei tactile
    e. Tulburările schemei corporale sau asomatognoziile
    f. Neglijenţa spaţială unilaterală sau semineglijenţa
    V. Tulburările deprinderilor gestuale sau apraxiile
    a. Generalităţi
    VI.Tulburările legate de sindroamele frontale
    a. Generalităţi
    b. Tulburări ale reglării activităţii motorii
    c. Tulburările cognitive
    Funcţiile executive (Luria, 1978)
    d. Tulburările comportamentului şi schimbările personalităţii…..338
    E. Neuropsihologia demenţelor
    I. Definiţie şi cauze
    a. Semiologie
    b. „Demenţele corticale” şi „demenţele subcorticale”
    c. Evaluarea rapidă a funcţiilor cerebrale superioare
    F. Sinteza şi restituirea bilanţului practicianului şi pacientului
    G. Locul examinării neuropsihologice în reeducare
    H. Concluzie
    9. Psihologia sănătăţii de Élisabeth Spitz
    A. Introducere
    B. Promovarea sănătăţii
    I. Modelele sociocognitive
    II. Modelele de self-empowerment
    III. Acţiunea colectivă
    C. Personalitatea şi sănătatea
    I. Factorii de vulnerabilitate şi sănătatea
    a. Ostilitatea
    b. Anxietatea
    c. Afectele depresive
    II. Exprimarea emoţiilor şi sănătatea
    a. Profilul de personalitate de tip C şi exprimarea emoţiilor
    b. Exprimarea sau nonexprimarea emoţiilor in maladiile cronice
    c. Alexitimia
    III. Factorii personali protectori şi sănătatea
    a. Sentimentul de eficacitate personală sau autoeficacitatea ………362
    b. Optimismul
    c. Sensul coerenţei
    d. Rezilienţa
    D. Evenimentele de viaţă majore, tracasările cotidiene şi sănătatea
    I. Evenimentele de viaţă majore
    II. Tracasări cotidiene
    E. Susţinerea socială şi sănătatea
    I. Diferitele abordări ale susţinerii sociale
    II. Comunicarea socială a emoţiilor
    F. Modelele stres-coping şi sănătatea
    I. Teoria cognitivă a stresului a lui Lazarus şi a lui Folkman ……..371
    a. Procesele de evaluare cognitivă
    b. Procesul de a-face-faţă (coping), strategii de adaptare
    II. Modelul extins al stresului şi copingului după Moss şi Schaefer
    III. Modele de ajustare la maladia cronică de Maes, Leventhal şi De Ridder
    G. Modelele de self-reglare sau autoreglare şi sănătatea
    I. Reprezentări ale bolii, modelul sensului comun al lui Leventhal
    II. Scopuri de viaţă, scopuri de sănătate
    III. Procesele de reglare a scopurilor
    IV. Modelul scopurilor referitoare la comportamentele de sănătate al lui Maes
    H. Complianţa terapeutică
    I. Determinanţii legaţi de boală şi de tratament
    II. Determinanţii legaţi de relaţia medic/pacient
    III. Determinanţii referitori la pacient
    I. Calitatea vieţii şi sănătatea
    Definiţia calităţii vieţii
    Calitatea vieţii în diverse patologii

Referinţe bibliografice
Lexic
Index tematic
Index al autorilor citaţi

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *