Doina Cornea (1929-2018)
Doina Cornea a fost una dintre vocile principale ale opoziţiei faţă de regimul Ceauşescu, care şi-a început activitatea de disidenţă printr-o critică a politicilor culturale şi educaţionale ale regimului Ceauşescu pentru a se afirma spre sfârşitul anilor 1980 ca iniţiatoare a mai multor acţiuni colective de opoziţie faţă de abuzurile regimului. Între acestea se remarcă iniţierea celei mai importante reţele de solidarizare transnaţională în apărarea satelor româneşti ameninţate cu demolarea de către regimul comunist. Fotografiile provin din trei colecții diferite: Colecția Muzeală a Memorialului Sighet, Colecția Privată Doina Cornea și Colecția Ad-hoc Doina Cornea de la CNSAS.
Colecția Muzeului din cadrul Memorialului Sighet reprezintă un extraordinar loc al memoriei, individuale și colective, a comunismului românesc văzut din perspectiva victimelor acestui regim. Colecția muzeală a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței include un număr impresionant de documente, fotografii, scrisori, colecții de ziare, cărți, manuscrise, albume și obiecte diverse, care ilustrează dimensiunea represivă a regimului comunist din România, precum și reacția societății față de acest regim, în conformitate cu viziunea promovată de Fundația Academia Civică prin intermediul Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului.
Colecţia Ad-hoc Doina Cornea de la CNSAS reprezintă una dintre cele mai mari colecţii de documente, care are în centrul atenţiei o singură persoană. Colecţia include nu doar documente create de Securitate în vederea combaterii acţiunilor sale, ci şi materiale confiscate în timpul acţiunilor poliţiei secrete. Colecția privată Doina Cornea reprezintă o valoroasă sursă de documentare pentru cercetarea biografiei și mai ales a activității de disidență a celei pe care mass media occidentală a denumit-o „figura emblematică” a rezistenței împotriva dictaturiilui Nicolae Ceauşescu. Colecția cuprinde manuscrise ale scrisorilor deschise de protest, jurnalul, traducerile samizdat, corespondența, manuscrise ale lucrărilor academice şi ale discursurilor sale, fotografii, tablouri, înregistrări video, precum şi bibliotecapersonală a Doinei Cornea.
“Mișcarea Goma” pentru drepturile omului, 1977
Colecţia ad-hoc Mişcarea Goma de la CNSAS
Sursa: ACNSAS
Drept de folosire acordat proiectului COURAGE
Această schemă și anexele sale ilustrează metodele folosite de Securitate în vederea spargerii acțiunii colective pentru respectarea drepturilor omului în România într-o multitudine de acțiuni individuale, care ar fi fost mai ușor de controlat. Datată pe 1 aprilie 1977, ziua în care poliția secretă l-a arestat pe Paul Goma, inițiatorul mișcării, această schemă pare a fi fost creată pentru ofițerii de Securitate, care urmau a lua deciziile cheie privind acțiunile instituției represive asupra acestei mișcări de apărare a drepturilor omului, inspirată de Charta 77. În vederea combaterii acestei mișcări, poliția secretă a trebuit să adune timp de două luni informații detaliate despre toți cei implicați precum: vârsta, naționalitatea, profesia, educația, domiciliul, precum și „antecedentele politice,” după cum ne arată această schemă. Seria de fotografii din perioada februarie-martie 1977 ne arată că Securitatea urmărea îndeaproape contactele internaționale ale lui Goma. Aceste fotografii sunt parte a documentanției pregătite să argumenteze crearea unui caz privind activitățile lui Goma împotriva regimului și arestarea sa. De asemenea, fotografiile ne arată că procesul de urmărire a țintelor Securității viza nu doar aceste persoane, ci și familiile lor.
Colecţia ad-hoc Mişcarea Goma de la CNSAS reflectă existenţa de scurtă durată a unui protest colectiv pentru respectarea drepturilor omului, care s-a născut sub influenţa Cartei 77, a strâns rapid cam acelaşi număr de susţinători, dar, spre deosebire de mişcarea ce i-a servit drept model, s-a sfârşit la capătul a numai câteva luni. Poartă numele iniţiatorului acestei mişcări deoarece aceasta corespunde felului în care mişcarea respectivă a fost canonizată în scrierile istorice după 1989, dar şi modului în care a fost interpretată înainte de 1989 de către poliţia secretă comunistă, care s-a concentrat pe identificarea legăturilor dintre Goma şi ceilalţi susţinători ai mişcării şi pe colectarea de informaţii cuprinzătoare despre toate aceste persoane.
