“Europa și regiunea Mării Negre” – Interviu cu Claudia-Florentina Dobre

LaPunkt: Pentru început am vrea să ne dați câteva amănunte despre proiectul a cărei echipă românească o coordonați.

Claudia-Florentina Dobre (C.F.D.):Proiectul internațional,  „Knowledge Exchange and Academic Cultures in the Humanities: Europe and the Black Sea Region, late 18th-21stCenturies” (Transferul de cunoștințe și mediile academice umaniste: Europa și regiunea Mării Negre de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până astăzi) este finanțat de European Research Council prin programul Marie Curie Actions și este administrat de Universitatea din Graz. 11 instituții de cercetare și universitare din regiunea Mării Negre sunt implicate în acest proiect la care lucrează câteva zeci de cercetători din regiune. România este prezentă prin intermediul Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”, eu fiind coordonatorul proiectului ca cercetător afiliat al institutului. Axat îndeosebi pe schimburile de cunoștințe, de bune practici la nivel academic, dar și pe mobilitatea cercetătorilor, proiectul își propune să creeze o punte (cel puțin la nivel de cercetare) între diversele instituții și între cercetătorii din regiunea Mării Negre, văzută aici ca o regiune geo-politică și mai puțin în sens strict geografic, în proiect fiind implicate și instituții din state care nu sunt riverane precum, Macedonia, Armenia și Azerbaidjan.

LaPunkt:Având în vedere cadrul geo-politic pe care tocmai l-ați schițat, cum vedeți rolul Mării Negre în politica UE din regiune și care ar fi variabilele acesteia?

C.F.D.:Regiunea Mării Negre, în ciuda istoriei îndelungate, este un concept recent pe harta geo-politică a lumii. Uniunea europeană a fost foarte puțin interesată de această regiune până în anii 2004-2007 odată cu valurile de extindere spre Est care au adus în UE mai multe țări riverane. ”Politica de vecinătate” și apoi ”Parteneriatul Estic” cele două politici externe ale UE în zona Mării Negre includea state precum Georgia, Moldova, Ucraina. Politicile europene se ciocnesc însă de interesele Rusiei care a promovat politici și acțiuni destabilizatoare în regiune, conflicte hibride care au stopat elanul estic al UE. Pentru a contracara acțiunile Rusiei, UE a lansat în 2007, ”Black Sea Synergy”, care invita la masa dialogului și Rusia. Din nefericire inițiativa UE nu a avut mare succes în stabilizarea și dezvoltarea democratică a regiunii. Prin urmare, UE revizuindu-și politicile publice încearcă o dezvoltare a regiunii prin intermeiul diverselor instrumente comunitare precum finanțarea proiectelor regionale din varii domenii, suținerea mediului academic și ONG-urile pro-europene, creând astfel punți între țările din zonă, aflate pe diverse trepte de integrare europeană, unele integrate de decenii precum Grecia, altele nou intrate în UE precum Romania și Bulgaria, țări deja asociate UE precum Georgia și Moldova, altele membre ale Parteneriatului estic precum Armenia. În acest context, România ar putea juca un rol important în regiune dacă politica de la București ar fi gândită în termeni geo-strategici și din perspectiva duratei lungi.

LaPunkt:Care este relevanța unui proiect academic precum cel despre care tocmai ne-ați povestit?

C.F.D.:Dorința cooperării academice din regiune inițiată în anii `90 prin intermediul The Black Sea Universities Network nu s-a materializat decât parțial și în cele mai multe cazuri bi sau trilateral, departe de dezideratul de a creea o rețea a univerităților din regiune care să colaboreze atât la nivel academic cât și instituțional prin schimburi de bune practici și cooperare științifică. Proiectul nostru realizează acest deziderat, deși limitat la instituțiile partenere, de cooperare academică și instituțională. Proiectul poartă o dublă abordare: pe de o parte își propune să cerceteze influențele regionale și mai ales europene (vest-europene) asupra mediilor academice umaniste din regiune, iar, pe de altă parte, încurajează, prin intermediul mobilității cercetătorilor, transferul de cunoștințe, bune practici, experiențelor de cercetare, a know-how-ului atât dinspre Vest spre Est cât și în sens invers, dinspre Est spre Vest.

LaPunkt:Mai precis, care sunt dimensiunile proiectului, având în vedere abordările despre care ați amintit, și ce vă propuneți în final să atingeți?

C.F.D.:Proiectul se derulează pe o perioadă de 4 ani, între 2017-2020, și este structurat pe mai multe axe de cercetare. O primă axă este cea a duratei lungi a istoriei regiunii: de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până azi. Această primă axă vizează transferul de cunoștințe dinspre Vest spre Est, dar și adaptarea acestora la contextul local al regiunii și al fiecărei țări în parte. O a doua axă se concentrează pe descrierea și analiza schimburilor academice și rolul elitelor educate în Europa occidentală în dezvoltarea mediilor universitare din regiunea Mării Negre. O altă axă importantă a proiectului este cea referitoare la rolul femeilor și a politicilor de gen în viața academică a regiunii. A patra axă se referă la rolul diasporei în dezvoltarea regiunii, iar o a cincea se axează pe rolul bisericilor atât în plan intern, în fiecare țară în parte, cât mai ales în colaborarea regională. Proiectul nostru are mai multe obiective. Primul ar fi cel privitor la colaborarea instituțională. De altfel, acesta este al doilea proiect comun al instituțiilor implicate în proiect. Cooperarea academică tematică, adică punerea în practică a unor proiecte punctuale în cadrul mai larg al acestui proiect așa cum este expoziția virtuală privitoare la femeile din mediul artistic și academic al regiunii pe care îl realizez împreună cu cercetătoarele din Bulgaria, este un alt obiectiv. Schimburile de idei și experiențe și mobilitățile academice sunt alte două obiective ale proiectului. Mai presus de toate însă stă ideea de a crea o rețea de instituții și cercetători care să colaboreze pe termen lung în dorința de a da un sens concret și practic (cel puțin din punct de vedere academic) noțiunii de regiune a Mării Negre.

LaPunkt:În încheiere, am dori să ne povestiți despre începutul acestui acest proiect…

C.F.D.:Proiectul a început în 2017 cu o conferință la Batumi și ulterior una la Graz care au avut drept scop discutarea și analizarea obiectivelor proiectului și a primelor cercetări legate de tematicile și axele amintite mai sus. Conferința de la Salonic din aprilie 2018 s-a concentrat îndeosebi asupra rezultatului cercetărilor primei axe referitoare la transferul de cunoștințe dinspre Europa de Vest spre Europa de Est și Caucaz, asupra influențelor mediului academic occidental asupra celui din regiune, dar și adaptarea cunoștințelor, practicilor și obiceiurilor la contextul local al regiunii și al fiecărei țări în parte. Primele mobilități ale cercetătorilor au dus deja la primele colaborări transversale și interregionale și a dat naștere la noi teme de cercetare.

Claudia-Florentina Dobre: este doctor în istorie al Universității Laval din Québec, preşedintă a Centrului de studii memoriale şi identitare (CSMI) și director al revistei MemoScapes. Romanian Journal of Memory and Identity Studies. Este coordonatoarea echipei românești a proiectului de cercetare, ”Knowledge Exchange and Academic Cultures in Humanities: Europe and the Black Sea Region, late 18th-21st centuries”.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *