Caravana ilegalilor și bătălia imigrației

EVENIMENTUL AMERICAN

Întinsă pe 3.145 de kilometri, granița de sud a Statelor Unite separă patru state americane (California, Arizona, Texas și Noul Mexic) de Republica Mexicană, unind cele două oceane care formează granițele de est și de vest ale ță.

Cu 350 de milioane de traversări legale anuale în ambele direcții, granița cu Mexicul are cele mai circulate puncte vamale din lume. Tot în zona de record absolut se înscriu și trecerile ilegale de frontieră, care au atins – în perioada de vârf a anului 2016 – 1.200 de pătrunderi zilnice neautorizate pe teritoriul american.

Ca urmare a imigrației ilegale, s-a ajuns la un număr de cel puțin 13 milioane de imigranți ilegali în țară, la o criminalitate ridicată în zona de traversare, la mari probleme economice ale statelor din sud, la probleme de securitate majore (criminalitate, droguri, bande criminale) și la o controversă care opune acum state și orașe americane propriului guvern.

În lumea politică americană se desfășoară în prezent o bătălie legată de imigrația ajunsă la un punct critic.

Pentru cei mai mulți, imigrația necontrolată este un pericol și trebuie eliminată tocmai pentru a putea susține și dezvolta imigrația legală, pentru alții conceptul utopic al statelor fără granițe este calea de urmat.

O mare parte dintre imigranții ilegali sunt oameni muncitori, cinstiți și dornici să schimbe în bine viitorul familiei lor. Mulți trimit banii câștigați cu greu rudelor rămase în țara de origine, unde aceștia se zbat în condiții de lipsuri și nesiguranță.

Dar acești lucrători ilegali fac parte din sistemul subteran, care periclitează economia țării. Ei nu plătesc taxe și primesc plăți sub standardul minim, fiind și lipsiți de toate beneficiile unor salariați legali: asigurare medicală, plan de pensii, ajutor de șomaj, etc.

Singurii care profită sunt angajatorii, ale cărăr profituri cresc, prin menținerea salariilor la nivele foarte mici.

Ceilalți profitori ai situației actuale sunt traficanții de oameni și de droguri, a căror marfă pătrunde în Statele Unite predominent prin granția de sud.

Cetățenii americani pierd, fiindcă li se aruncă în cârcă toate cheltuielile la care statele sunt obligate să facă față (cheltuieli de educație, de sănătate, de sisteme vamale și corecționale) și pentru că o mare parte a slujbelor disponibile merg la muncitorii străini.

Statele pierd prin reducerea veniturilor prin taxe și prin multiplele cheltuieli noi impuse de situația din ce în ce mai critică.

Politicienii și activiștii care se înscriu în rândul suporterilor imigrației ilegale sunt motivați de foamea de voturi, ei anticipând că cea mai mare parte a noilor veniți vor alege opțiunea democrată. De aceea ei se opun introducerii oricăror metode de control al granițelor și pledează pentru o amnistie globală a milioanelor de oameni fără dreptul legal de ședere și de muncă. Dacă o astfel de măsură ar fi adoptată, ar fi o mare nedreptate pentru toți imigranții legali din prezent sau din trecut, care au urmat procesul corect al adaptării la limba, tradițiile și legile țării.

 

O minoritate dintre imigranții ilegali sunt cei care calcă legea, se fac vinovați de furturi, tâlhării, violuri și omoruri. Există bande organizate, așa cum este faimosul grup de gangsteri MS-13, responsabil de violențe și de traficul organizat de droguri. O majoritate a deținuților din penitenciarele statelor din sud provin din rândul ilegalilor.

Situația este mult înrăutățită de mai bine de zece ani de aplicarea strategiei de „orașe și state sanctuar”, care blochează autoritățile federale de control al imigrației și favorizează pe cei care calcă legea.

Un nou act se desfășoară în zilele acestea pe scena de conflicte generate de imigrația cu direcția sud-nord care afectează continentul nord american.

Este vorba de un marș al unei mase de oameni din America Centrală, care traversează Mexicul cu direcția Statele Unite și cu intenția de a cere azil deîndată ce pot face contact cu autoritățile americane de graniță.

Marșul a primit numele de „caravana ilegalilor” și a devenit un subiect de primă pagină al presei ca și o prezență intensă în rubricile breaking news ale televiziunilor.

Participanții la marș au originea în țările din America Centrală afectate de o criză economică prelungită, de șomaj ridicat și de instabilitate politică. Mai mult de 80% din ei vin din Honduras.

Până în urmă cu un deceniu, 80-90% din imigranții care intrau prin granița de sud erau mexicani, dar acum mai bine de 50% provin din America Centrală.

 

Această caravană nu s-a format spontan. Ea a fost alcătuită în orașul Tapachula, situat în apropierea graniței de sud a Mexicului cu statul Honduras. Organizatorii sunt grupurile Pueblo sin Fronteras (Poporul fără granițe) și Migrantes en la lucha (Emigranții la luptă), ambele cunoscute pentru agenda lor politică și de sprijinire a imigrației ilegale către Statele Unite.

Între cei care participă la marș sunt multe familii cu copii mici, multe femei și mulți oameni de bine, dar este imposibil de estimat câți dintre cei care s-au alipit acestui grup sunt teroriști infiltrați, agenți ai cartelurilor de droguri sau criminali.

 

După ce președintele american a anunțat că nu va fi permisă intrarea în țară a acestui grup de mărșăluitori neverificați și a cerut guvernului mexican să intervină și să stopeze acțiunea lor de traversare a țării, autoritățile vecinului sudic a emis autorizații de tranzit tuturor celor care intraseră în țară și aceștia au fost încurajați să-și continue drumul, dar nu sub formă organizată, ci în grupuri mici.

Donald Trump a declarat presei că ultimul eveniment arată cât de important este să se consolideze granița de sud și – pentru că zidul propus de el nu a fost încă aprobat – va trimite gărzile naționale să protejeze granița.

Mai mulți politicieni au afirmat că a venit momentul unor măsuri energice pentru a evita ce se întâmplă în Europa, unde imigrația a devenit de necontrolat în multe țări. Dealtfel, spun aceștia, nu este vorba de imigrație, ci de invazie populațională de masă, încurajată de formațiuni politice nedeclarate.

 

Armata Statelor Unite se află sub comanda președintelui, dar mobilizarea și angajarea ei pentru intrarea în acțiune  nu se poate face decât cu aprobarea congresului american.

Gărzile naționale ale statelor, care au efective considerabile și sunt dotate cu cel mai modern armament, inclusiv forțe ariene, sunt sub autoritatea guvernatorilor și pot interveni pentru protecția statului respectiv fără aprobarea guvernului federal.

Trupele de gărzi naționale se cifrează la 19.000 de militari în Texas, peste 6.000 în Noul Mexic, 5.100 în Arizona și 23.000 în California. La aceștia se adaugă rezerviștii, care sunt ținuți în evidență permanentă și antrenați cel puțin odată pe an.

Guvernatorii Texasului și ai Arizonei au confirmat prompt desfășurarea de militari din gărzile naționale pe graniță, cu misiunea de a reface porțiunile de bariere deteriorate și de a opri intrarea străinilor, iar ministrul apărării a declarat că Pentagonul alocă sumele necesare pentru amplasarea a 4.000 de militari din gărzile naționale la frontiera de sud.

Situația critică a graniței, către care a atras atenția marșul de traversare a Mexicului a unui convoi de circa 1.500 de oameni, s-a agravat în ultima perioadă printr-un nou val de traversări. Numai luna trecută, autoritățile vamale a capturat 50.000 de ilegali, dar nimeni nu știe câți sunt aceia care au reușit în încercarea lor.

 

Presa de stânga, care critică imediat orice inițiativă sau acțiune a guvernului Trump, a declnșat imediat o campanie intensă acuzând executivul pentru „creerea unei crize constituționale”. Dar nu au amintit că deplasarea de trupe la graniță are deja o istorie și că – în cei mai recenți ani – președintele Bush II a dat ordinul ca 6.000 de militari să fie temporar amplasați la graniță, în anul 2006, iar în 2010 Barack Obama a dispus ca 1.200 de militari din gărzile naționale să întărească forța echipelor de la fronitera sudică.

 

Problema imigrației ilegale în Statele Unite a fost neglijată, sau voit prezentată într-un mod care minimaliza efectele ei negative, pentru decenii. Este meritul candidatului Donald Trump că a adus în atenția opiniei publice, pentru prima dată, conceptul de securizare a granițelor, pe care l-a făcut cunoscut încă din timpul campaniei electorale. Nici unul din concurenții lui republicani nu l-a urmat, iar Hillary Clinton a declarat că ea visează un continent nord american fără granițe. Nu asta este ceea ce doresc cei mai mulți cetățeni americani, indiferent de ce afiliere politică au.

Zidul lui Trump a devenit o lozincă foarte populară și idea a fost demonstrată ca fiind de mare sprijin la alegerile din noiembrie 2017. Iar acum, la majoritatea mitingurilor politice, se văd numeroase pancarte pe care scrie Trump, înalță acel zid!

Sunt vocile alegătorilor care, ca și președintele nou ales, nu sunt influențate de lobiuri.

 

Unul din argumentele mult folosite de stânga liberală, atunci când se dezbate problema imigrației americane, este acela că Statele Unite sunt o țară și o națiune de imigranți și, deci, orice măsură decontrol al procesului de intrare al străinilor în țară este „neamericană”.

Istoria arată că lucrurile nu stau așa. Națiunea americană a fost formată de coloniști, nu imigranți, europeni, care au transformat un loc al sălbăticiei, pericolelor și lipsurilor într-o țară liberă și prosperă. Care a devenit un  puternic magnet pentru imigranții din toată lumea.

Procesul de trei secole al imigrației nord americane, garantat la început de ocupantul britanic, apoi de uniunea nou formată, a fost legal, organizat și conceput cu ideea avantajelor pentru țara de destinație.

Ajutorul imigranților legali a contribuit mult la dezvoltarea economiei americane, la creerea rețelei de drumuri și căi ferate, la ridicarea construcțiilor din marile orașe și la avântul industriei extractive.

 

Numai ultimele decenii au schimbat un sistem benefic într-un haos administrativ, pe care politicienii, cei mai mulți cumpărați de lobiurile angajatorilor, l-au scufundat  din ce în ce mai mult într-o situație de criză, care afectează economia și securitatea țării.

Și au amânat mereu o soluție corectă și definitivă, cedând binele țării pentru interesele lor electorale.

Se pare că momentul unei schimbări radicale a venit și sunt mari șanse ca ea să se facă în direcția pe care o alege cea mai mare parte a poporului american.

Care este aceea conformă legilor limpede enunțate în constituție.

 

 

 

 

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *