De ce Ultima Zi?
La un prim nivel, e vorba despre ultima zi pe care o mai petrece în lume protagonistul filmului, Adrian – inginerul, înainte de a se retrage la mănăstire. Dintr-o altă perspectivă, e vorba despre sfîrșitul unei lumi, cel puțin din punct de vedere simbolic.
Care a fost cea mai memorabilia intamplare din timpul filmarilor?
Nu am o ierarhie clară a întîmplărilor memorabile din timpul filmărilor. În primul rînd, pentru că astea memorabile au fost mult mai multe decît cele “obișnuite” 🙂 Uite, de exemplu, despre cum am ajuns să avem cîinii care apar în cea mai memorabilă dintre scevnțele filmului. În scenariu era vorba de un singur cîine – un cîine lup care trebuia să înfulece cărnurile de pe masă. N-am avut un casting special, nici nu ne permiteam un cîine cu experiență cinematografică. De obicei costă mai mut decît actorii principali 🙂 Oricum, la noi ar fi fost un lucru cert, de vreme ce actorii au intrat pro-bono în proiect. Am avut un student din echipă care se ocupa de treaba asta în mode special. M-a asigurat că voi avea un cîine cu pedigree la filmare, să stau fără griji. Mi-a arătat și poze, cîinele era exact ce ne trebuie. Proprietarul cîinelui era și cinefil, venea din plăcere, o coincidență fericită, n-aveam nici-un motiv să nu fiu liniștit. Numai că, cu o zi înainte de filmarea cu cîinele, am fost sunați de proprietarul cîinelui că s-a răzgîndit, voia bani, nu puțini, bani pe care oricum nu-i aveam. Am intrat un pic în panică. Doar un pic, pentru că eram obișnuiți cu starea asta de nesiguranță permanentă. Am întrerupt filmările și am început să sunăm cu toții în dreapta și în stînga, dar fără nici-un rezultat. Am reînceput filmările, mă gîndeam deja la alte soluții de final. Era imposibil să filmez secvența cu cîinii în altă zi – am avut un program draconic, fix 15 zile de filmare, orice amînare era imposibilă, în primul rînd din cauza indisponibilității actorilor, dar și constrînși de buget, echipă, locație etc. Electricianul nostru, Costi, care montase un echipament mai sofisticat pentru filmarea de a doua zi și care ratase astfel perioada de panică a fost surprins să afle de la George Chiper-Lillemark, directorul de imagine al filmului, că e posibil să avem nevoie de altă configurație de lumini pentru ziua următoare. Cînd a aflat de problema cu cîinele, a scos repede telefonul și mi-a arătat imagini cu cîinii cumnatului lui. “Nu sînt chiar lupi, dar cînd le e foame mănîncă de rup!”. Într-adevăr n-aveau nicio legătură cu un cîine lup, cu scenariul – erau ogari afgani! În plus, arătau foarte caraghios în poze 🙂 Dar la filmare am avut norocul să fie serioși și să respecte întru totul indicațiile regizorului 🙂
Ce ai simtit dupa ce ai terminat Ultima Zi si cand l-ai vazut la lansare?
Un sfîrșit bun! Recunoștință pentru toată lumea care m-a ajutat să fac “Ultima zi”. Plus încordarea de dinainte de a mă încăiera cu criticii de film – glumesc! – nerăbdarea de începe munca la următorul film.
