Am sub ochi o fotografie înrãmatã a tatãlui meu, la Miorcani, de pe vremea când avea 15-16 ani. Se uitã la mine dintr-o grãdinã de demult şi zâmbetul lui mã însoţeşte dincolo de hotarele timpului. Ce s-ar întâmpla dacã aş intra imaginar în poza iubitã? S-ar putea petrece atunci imposibila noastrã întâlnire?
E amiazã şi din câmpuri se ridicã miresmele fânului. Cârduri de raţe sãlbatice se deapãnã în lenea vãzduhului, numai inima îmi bate în delir. Mã apropiu de porţile parcului şi ca în vis ele se mişcã singure, lãsându-mã sã intru. Pãşesc sub copacii imenşi şi aleea prinde sã sune din strãfundul unei linişti absolute. Sub împãduritele crengi, lumina îşi roteşte adâncul, şi deşi merg, simt cã nici o fibrã din mine nu s-a clintit.
Ajung într-un târziu în faţa casei. Ferestrele sunt larg deschise dar storurile-s trase, şi iedera suie ca fumul pe ziduri. În cerdac, sub boarea vântului, se leagãnã în scaunul balansoar un şal ruginiu. Mã sprijin tremurând de un arbore. Nu cutez mai departe. Gândul cã, apãsând pe clanţã, uşa s-ar da în lãturi, dezvelind pustiul ori mierea unei lumi inaccesibile, o lume a cãrei moarte eu însãmi sunt, îmi paralizeazã înaintarea.
Cum stau, ţinându-mi respiraţia, uşa se deschide şi el iese, cu o puşcã de vânãtoare în mânã. Din scaunul balansoar tresare şalul închipuind trezirea unui câine. Mã lipesc în neştire de trunchiul arborelui.
Aplecat asupra câinelui, el îi spune ceva, dar cuvintele îmi pãtrund indistinct în auz, numai vocea, şi nici ea, ci anumite inflexiuni vin spre mine, rãspândite în vibrare. Se ridicã apoi şi porneşte cu câinele pe aleea pe care de abia am cãlcat. Mã iau dupã ei, strecurându-mã printre copaci, într-un fantastic joc de-a v-aţi ascunselea. Drumul coboarã spre iaz şi printre trestii se furişeazã vulpile roşii ale asfinţitului. Curând, proptitã în cotul stâng al malului, desluşesc o barcã de un verde stãtut ca apele. O pasãre vâjâie deasupra capului meu, pierzându-se în cutele salciei.
Îl zãresc cum dezleagã funia şi împinge barca pe dunga iazului. Câinele sare în barcã, adulmecând împrejurul. El i se alãturã grãbit şi apucând lopeţile, se întoarce, aşezându-se cu faţa spre mine. Atunci îl vãd întâia oarã de aproape: subţire şi smead, are acelaşi chip, dar mai prelung, pielea neatinsã de zimţii timpului e dureros de limpede. Îi recunosc încordarea zveltã a mâinilor vâslind, îngândurarea gurii, şi nemaiîndurând sã mã ascund, dau trestiile la o parte şi strig:
– Tatã!
Îşi înalţã privirea şi ochii lui alunii, inundaţi de melancolie, se uitã vag spre mine, în vreme ce barca se îndepãrteazã. Dar cum ar putea sã-mi rãspundã bãiatul acela de şaisprezece ani, al cãrui destin nici n-a început bine a miji? Prin ce concentrare lãuntricã, sufletul lui liber, nedefinit în înserare, ar izbuti sã mã întrezãreascã pe mine, care nu sunt decât latenţa unei nebãnuite ori amânate închipuiri?
O împuşcãturã sparge sticla vãzduhului, cutremurând planarea luminii, şi prima raţã sãlbaticã se zbate ca spânzuratã în largul cerului. O mare de fâlfâiri acoperã iazul şi barca pare deodatã luatã în sus de stoluri. Dar peisajul sfâşiat se încheagã, încremenind din nou şi iar se prãbuşeşte în ţãndãri. Gloanţele nimeresc din plin, doborârea întunecã apele şi aerul devine o sufocare de aripi.
Mã uit la privirea lui care urmãreşte zborul, la furia întreruptelor pãsãri smulgându-se nebuneşte sã scape, şi mi se face frig. Câinele înoatã continuu apucând şi aducând la barcã prada, pânã la marginea ceasului când stolurile îşi risipesc consistenţa, în lungul norilor, într-o mişcare nesigurã de puncte. Traiectoria lor de sus se rãsfrânge acum pe iaz, în dârele din ce în ce mai subţiate ale sângelui, şi undele dilueazã pânã la uitare înfricoşãrile de dinainte. Lunecând în greul serii, barca se întoarce la mal şi lãtratul câinelui revarsã în hohote nestãpânirea.
Dar el?
Îl aud pãşind printre ierburi, respirã adânc şi des, haina i s-a pãtat, obrazul i s-a asprit de febra izbânzii.
– Tatã! strig, vrând sã-l opresc pe totdeauna în memorie cu zâmbetul acela necunoscut mie, un zâmbet de o inconştientã, împãrãteascã sfidare.
Câinele, pãsãrile, rãzboirea şi moartea, lumea treptatei înnoptãri i se aştern la picioare, precum un vast supus imperiu.
– Tatã! murmur, atingându-i chipul.
El nu se mişcã dar în ochii lui de copil, încã, se iveşte o înaltã tristeţe, numai o secundã, cãci pe neaşteptate îl cuprinde o nelinişte mare şi începe sã fugã din rãsputeri prin noapte. Iar câinele tace.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
