Presa din Ungaria vuiește: poporul maghiar, ca și marțienii, sunt de pe altă planetă. Sau cel puțin așa am putea interpreta găselnița unor cercetători unguri, care atestă originea cosmică a neamului lui Attila, mai precis descălecarea lor de pe steaua Sirius[1]. În același registru, se mai demonstrează logic, în aceleași scrieri citate, că omul din Neanderthal, Iisus Hristos, locuitorii Atlantidei, Alexandru Macedon și mulți alții ar fi fost tot unguri.
Vedem de aici că echipa naționalistă românească joacă în liga a patra, sătească, dacă nu chiar la categoria juniori. În primul rând, la noi, teoriile naționaliste sunt mai triste și mai stresate – ele merg mână-n mână cu mania persecuției: de secole, românii au rezistat eroic în fața nenumăratelor comploturi urzite de turci, unguri, evrei, americani și alte seminții invidioase pe specificul nostru (care o fi acela). Apoi, ele merg la scară micro, nu macro-planetară precum Războiul stelelor: românii nu au pretenția de a se compara cu marțienii, ei vor doar să fie cei mai tari din parcarea locală. În consecință, o întreagă ficțiune daco-traco-pontică s-a țesut de la o singură propoziție aruncată, într-o doară, de nevinovatul Herodot. Ne amintim cu toții – doar ni s-a repetat de o mie de ori la școală – că geții (geto-dacii) erau cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Numai Dumnezeu știe de ce ar fi spus asta Herodot, în Cartea a IV-a[2], din moment ce, doar câteva pagini mai la vale, ne vorbește despre trândăvia ridicată la rang de lege și de obiceiul – se pare, destul de răspândit – de a vinde copiii peste hotare. Propovăduirea vitejiei și dreptății geto-dacice, însă, a devenit o adevărată manie, care a dus, cum știm cu toții, la articularea unui discurs protocronist aparte în epoca ceaușistă, care a reușit să supraviețuiască atât de magistral din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, încât, la ultimul recensământ, nu puțini au fost cei care s-au declarat daci, într-un discurs despre barză, varză, brânză, moș și viezure.
Spre deosebire de teoriile naționalist-universaliste maghiare, cele protocroniste românești nu cred de cuviință să-l declare pe Sfântul Petru geto-dac, dar au un fix cu continuitatea. Astfel, nu importă ce au fost Iuliu Cezar și Carol cel Mare, din ograda vecină, demn de reținut este doar faptul că Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Horea, Cloșca și Crișan erau descendenții direcți ai lui Burebista. Un curent numit dacologie sau tracologie merge și astăzi cu radicalismul până la contestarea organigramei familiei românești din manualele tradiționale de istorie, cu Traian tatăl și Decebal mama, susținând sus și tare că numai sânge geto-dac curge prin venele noastre.
Dacă ne îngrijorăm că numai ungurii și românii își pierd vremea cu proiecții stelare în loc să-și vadă de criză, putem sta liniștiți. Și vecinii bulgari au ce au cu tracii, albanezii se visează mai grozavi decât etruscii, iar Saddam Hussein se credea sumero-babilonian. Despre ficțiunile hollywoodiene cu extratereștri care vorbesc engleza cu accent de Bronx nici nu mai comentăm. Un alt motiv de îngrijorare pe linia disputei româno-maghiare putem avea, însă. Sirius și Zalmoxis sunt din cer (îmi amintesc, fără să vreau, de titlul unei cărți de popularizare a psihologiei infantile, Copiii sunt din rai[3]), dar Dracula de unde este: din România sau din Ungaria? Este o întrebare grea și importantă, la care mulți se chinuie să afle răspunsul corect.
Până mai ieri, o luam cu toții de bună că Dracula este român pur-sânge, poate chiar – cu puțin efort – un geto-dac picat de pe Columnă. Bram Stoker, care nu umblase în viața lui prin părțile astea, doar prin librării londoneze, a avut năstrușnica idee de a plasa primul roman cu vampiri în Transilvania, pe unde o fi fost și ea. În consecință, un secol mai târziu, Dan Matei Agathon a decis să-l facă pe maleficul conte să se zvârcolească în mormânt, anunțând proiectul de construire a celui mai mare parc de distracții din estul Europei, Dracula Park. Parcul tematic urma să se construiască la Snagov, din bani publici, cu contribuția unor mici investitori locali. De atunci, Dracula Park nu s-a mai materializat, transformându-se într-un proiect de tip Caritas sau FNI, deponenții trezindu-se și cu banii luați și fără distracții cu vampiri. 14.000 de oameni și-au văzut economiile înghițite în numele nemuritorului însetat de sânge proaspăt. Deși, oficial, acești bani au fost investiți în acțiuni cotate la bursă, an de an se înregistează din ce în ce mai multe pierderi, prejudiciul estimat ridicându-se acum la aproape 1 milion de euro[4].
Dar blestemul lui Dracula nu se oprește la șmecheria unui ministru demult apus. În conspirația anti-românească, ungurii au profitat de nepăsarea noastră și ni l-au furat pe celebrul vampir. Totul a pornit de la o nemulțumire: de ce să fie imaginea maghiarilor întinată de un personaj care se bucură numai de o publicitate negativă (e vorba de vampirița din Cahtiche, Erzsébet Báthory, contesa cea sângeroasă, care se îmbăia în sângele fetelor în căutarea tinereții veșnice)? Unde mai pui că, deși unguroaia a omorât peste 600 de femei, Hollywood nu a făcut nici măcar o mini-serie despre ea, pe când Dracula (un rege român sic!) continuă să fie Vampirul cu majusculă, deviind atenția internațională de la nobila maghiară și, implicit, de la Ungaria[5]. În tradiționalul Scandenberg transfrontalier, treaba asta este cu atât mai enervantă, zice site-ul cu pricina, cu cât Bram Stoker s-a inspirat, de fapt, din documente despre contesa maghiară, iar Vlad Țepeș însuși era înrudit cu familia Báthory. Pentru această ofensă istorică, ungurii își iau acum revanșa: Castelul Vajdahunjad este declarat reședința lui Dracula, iar la Pecs s-a dezgropat pivnița unei case medievale pe care arheologii medievali o atribuie lui Vlad Țepeș, casă care a primit imediat numele de Draculya House[6]. Lovitura de grație ne-au dat-o, însă, americanii, care au decis, prin NBC, să filmeze la Budapesta pentru noul serial Dracula, cu Jonathan Rhys Meyers în rolul vampirului și o droaie de unguri pe post de figuranți și cameramani. Astfel, americanii îngrașă pe nedrept turismul și cinematografia maghiară, în loc să facă același lucru cu economia noastră, care își justifică pe deplin moștenirea lui Dracula, vampirizantă și vampirizată cum este de douăzeci (sau or fi două mii?) de ani.
[1] Adevărul, 18 iulie 2013.
[2] Herodot, Istorii, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1961.
[3] Dr. John Gray, Copiii sunt din rai. Metode de educaţie pozitivă pentru a creşte copii cooperanţi, încrezători şi sufletişti, Editura Vremea, București, 2012.
[4] Evz.ro, 8 februarie 2011.
[5] Historum.com, The Federal Vampire and Zombie Agency.
[6] Pecsinapilap.hu, 4 octombrie 2009.
