Viaţa lui Frank Capra ar fi putut fi ea însăşi scenariul unui film regizat de Frank Capra. În ea a fost condensată valoarea mitică a visului american. Drumul care îl duce pe Capra din Italia natală în Statele Unite este cel parcurs de milioane. Din acest traseu se naşte dragostea sa necondiţionată pentru ceea ce a descris, până la capăt, în filmele sale, drept cea mai bună dintre lumile posibile.
Lui Capra i-a fost străină îndoiala şi nu a fost încercat, niciodată,de pesimismul ce i-a tentat pe alţi artişti americani. În cazul său, la capătul tututor încercărilor se află, învariabil, salvarea prin solidaritate, modestie şi curaj. Etica lui Capra este una în care individualismul sudează binele comun.
După ucenicia în pântecele filmului mut, acolo unde participă la inventarea personajului lui Harry Langdon, Capra îşi rafinează propriul său timbru. Întâlnirea dintre arta şi istoria politică americană este decisivă: Capra este vocea ce dă glas optimismului robust al “New Deal”-ului. Acolo unde alte naţiuni îşi cedează libertăţile, îmbrăţişând dictatura, Statele Unite rămân fidele acestei misiuni istorice pe care noul regim rooseveltian o reafirmă. Textele cinematografice ale lui Capra sunt complementul de geniu al acestui efort de redescoperire şi de pedagogie naţională.
Filmele lui Capra mizează invariabil, pe capacitatea omului obişnuit de a menţine viu acest mit american. Personajele sale întruchipează înţelepciunea doar aparent naivă a celor străini de cinismul manipulator. În Gary Cooper şi în James Stewart, Capra a găsit chipurile care să lumineze,stelar, iradiind energia ce contaminează şi îndrumă spre salvare.
Epopeea americană a lui Capra contrapune generozitatea simplă a omului obişnuit rătăcirii morale a celor care trădează America prin egoism rapace sau prin manipulare politică. Eroii săi se sacrifică, preluând asupra lor povara lumii întregi. Ei mântuie prin elanul donchişotesc cu care se avântă în luptă.
“ Mr. Smith Goes to Washington” este apoteoza acestei credinţe neclintite în idealul american. Prins în vârtejul politic de pe Capitoliu, plasat în rolul de naiv de serviciu , manipulabil şi ridicol, Smith ( James Stewart) se îmbracă în mantia lui Lincoln şi porneşte în cruciada sa. Solitudinea sa este sacrificială. Sinceritatea lui democratică izbândeşte, în pofida tuturor. Înconjurat de politicieni, Smith reabilitează politica, văzută drept pavază a omului obişnuit şi necorupt.
Smith atinge, în final, grandoarea unui personaj romantic, pregătit să–şi asume trecerea prin vămile existenţei, ca preţ al salvării unui ideal. “ Mr. Smith goes to Washington” este elogiul vitalităţii acestei democraţii care se pregăteşte, după 1941, să apere libertatea.
Simbolic, atunci când guvernul federal va produce seria de filme destinate să legitimeze efortul de război, Capra va fi prezent. În “ Why we fight”, amprenta sa este vizibilă. Gândit ca un răspuns, indirect, la poemul wagnerian din “ Triumful voinţei” al lui Leni Riefenstahl, “ Why we fight” este una dintre cele mai remarcabile încercări de a traduce cinematografic acest imperativ al confruntării răului.
Democraţia, pluralismul, decenţa sunt temeliile pe care această serie le reabilitează. Lupta este purtată de acei Deeds şi Smith pentru care umanitatea are încă un sens, de acei oameni obişnuiţi ce nu posedă titanismul demonic al rasei de stăpâni, ci încrederea în demnitate şi în dreptul fiecăruia de a-şi căuta, modest, fericirea.
Testamentul artei lui capra este “It’s a wonderful life!”, acel film în care bunătatea disperată a lui James Stewart are intensitatea shakesperiană a îndoielii ultime. Pariul lui Capra este unul prin excelenţă creştin. Fantezia de Crăciun a lui Capra are puterea colindei lui Dickens. Solidaritatea umană este inimaginabilă în absenţa acestui devotament ce pare suicidar.
Moralitate modernă, textul lui Capra este cronica încercărilor şi a mântuirii. provocarea oraşului de provincie american este aceea umanităţii intregi. Tema cristică revine la Capra,spre a contracara solitudinea şi demonii ei. Basmul său modern ascunde, în aparenta lui simplitate, un întreg îndreptar etic.( Ioan Stanomir)
