„Quaresma, descifrator”, Fernando Pessoa

Selecţie, traducere din portugheză, prefaţă şi note de Dinu Flămând
Seria de autor Fernando Pessoa, colecţie coordonată de Denisa Comănescu

„Spectator al vieții, descifrator de şarade, lipsit de sentimente, asemenea expresii foloseşte Pessoa pentru a se autodefini, iar noi le vom regăsi în descrierea lui Abílio Quaresma din aceste nuvele polițiste. Astfel personajul câştigă o individualitate care seamănă cu cea a unei personalități literare apropiate de creatorul ei.“
Ana Maria Freitas

„Sunt doar câțiva ani de când editorii portughezi au reuşit să descifreze, să grupeze şi să publice majoritatea scrierilor polițiste ale lui Fernando Pessoa. Căci Pessoa a scris toată viața lui şi proză polițistă. Iar apoi a creat un personaj demn de Panteonul unde şi-au găsit locul detectivi celebri precum Sherlock Holmes, Hercule Poirot şi Jules Maigret. E vorba despre doctorul portughez Abílio Fernandes Quaresma, un fel de întrupare a rațiunii pure rămas, evident, necunoscut, dar cu toate şansele de a face o strălucită carieră internațională postumă, ca mai toate scrierile din celebrul cufăr pessoan. El nu este „detectiv“, este „descifrator“, adică un raționalist spărgător de enigme din viața reală, care desluşeşte în faptele banale grupate în jurul unei crime tot ceea ce nimeni altcineva nu reuşeşte să vadă. Simfonia deducțiilor sale este adevăratul suspans al acestor nuvele polițiste, pline de sugestii şi de false piste prin care cititorul, antrenat şi el în exercițiul descifrărilor, e invitat să se rătăcească. I s-a spus detectiv metafizic, şi nu doar fiindcă, la un moment dat, recurge la Platon pentru lămurirea unei crime. Dar Quaresma este şi un alter ego al lui Pessoa însuşi, aşa cum se voia sau se percepea el pe sine: un logician trist şi destul de asocial, rece şi mai degrabă placid, alcoolic timid, victorios numai asupra unei vieți fictive din care el reuşeşte să extragă palpitul viu al dezordinii.“

Dinu Flămând

„Am încercat întotdeauna să fiu doar un spectator al vieții, fără să mă amestec în ea. […] Față de viață, manifest numai interesul unui descifrator de şarade. Mă opresc, descifrez, apoi plec mai departe. Nu fac apel la nici un sentiment.“
Fernando Pessoa

„O mare parte din moştenirea de manuscrise rămase de la Pessoa încă este inedită, fapt ce ne împiedică să avem o viziune completă asupra operei poetului. […] Editarea proiectului Quaresma, descifrator îi permite cititorului să cunoască un ansamblu ficțional complex şi interesant creat de Fernando Pessoa. Pentru a reuşi, a fost nevoie să fie refăcut aici parcursul imaginației autorului, căci altfel erau imposibil de reconstruit aceste scrieri, izolate atât din cauza aversiunii [autorului] față de orice lucrare încheiată, deseori mărturisită, dar şi din cauza dispersării manuscriselor prin interferențe din afară. Multă vreme ignorate, aceste opere de ficțiune, care aparțin unui gen aparent simplu, ne dezvăluie un alt univers pessoan, o Lisabonă paralelă cu cea prin care au rătăcit Bernardo Soares şi Pessoa, pe unde ne duce acum Abílio Fernandes Quaresma.“

Ana Maria Freitas

Fernando Pessoa este unul dintre cei mai reprezentativi poeţi ai secolului XX. De asemenea, eseist, prozator şi dramaturg redutabil. Născut pe 13 iunie 1888 la Lisabona, îşi petrece copilăria în Africa de Sud, la Durban, unde tatăl său vitreg fusese numit consul al Portugaliei. Aici viitorul scriitor îşi începe studiile şi învață engleza, una dintre limbile în care a scris ulterior. În 1905 se întoarce la Lisabona, pe care n-o va mai părăsi niciodată, şi se înscrie la Curso Superior de Letras la Universidade de Lisboa, abandonându-şi studiile după un an şi resemnându-se să-şi câştige traiul ca modest traducător din engleză pentru diferite agenții comerciale. Frecventează cercurile literare avangardiste. Publică cu regularitate articole în revistele literare portugheze (Orpheu, Portugal Futurista, Contemporânea, Athena) şi câteva plachete semnate cu numele propriu, în engleză şi în portugheză: Antinous (1918), 35 Sonnets (1918), English Poems I-II şi English Poems III (1921), O Banqueiro Anarquista (1922), Mensagem (1934).
Ele reprezintă doar vârful aisbergului din cele peste 30 000 de texte rămase în manuscris după dispariţia autorului. Cea mai mare parte a operei sale a fost semnată de diverşi heteronimi, personalităţi cu biografii şi activităţi distincte; astfel, Pessoa a proiectat un imens scenariu – drama em gente –, în care evoluau nu personaje literare, ci oameni vii. Cei mai cunoscuţi heteronimi sunt Alberto Caeiro – poetul naturii şi teoreticianul „păgânismului“–, Ricardo Reis – epicureicul –, Álvaro de Campos – modernistul – şi Bernardo Soares, căruia Pessoa i-a atribuit Cartea neliniştirii (O Livro do Desassossego), primul volum din prezenta serie de autor iniţiată în 2009 de Editura Humanitas Fiction. Scriitorul moare la 30 noiembrie 1935, an în care, pentru criticii literari şi pentru cititori, se naşte „cazul Pessoa“.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *